Atacul de la Pearl Harbour a fost un atac dat prin
surprindere, fără o declaraţie de război, de către marina imperială japoneză
bazei navale de la Pearl Harbour, localităţii în care se afla întreaga flotă
americană. Acest atac a avut loc în dimineaţa zilei de duminică, 7 decembrie
1941 şi a avut ca rezultat intrarea Statelor Unite ale Americii în cel de –
Al Doilea Război Mondial.
Iniţiatorul
acestui atac japonez a fost amiralul Yamamata Isoroku , comandantul „ flotei combinate” japoneze.
Încă din luna ianuarie 1941, Yamamato a ordonat contraamiralului Olnishi
Takejiro să studieze posibilitatea unui bombardament asupra flotei americane
aflate în Hawaii. Contraamiralul a păstrat foarte secret acest plan, singurul
om la care a apelat pentru a pune la punct detaliile planului a fost căpitanul
de covertă, Minoru Genda cu care apoi a redacta aşa – zisul „ Plan de atac
strategic de la Pearl Harbour”. În luna august 1941 , planul a fost prezentat
unui număr mai mare de specialişti care au constatat că planul este pe cât de
realizabil pe atât de riscant.După presiuni constante făcute de
amiralul Yamamato pentru aprobarea şi punerea în aplicare a planului, în cele
din urmă pe data de 5 noiembrie 1941 a primit aprobarea neoficială a
împăratului, iar după numai două zile s-a decis punerea în aplicare a acestuia
pe data de 7 decembrie 1941( ZIUA X). Aprobarea oficială a fost dată doar la 1
decembrie 1941.
Conducerea atacului a fost
încredinţată viceamiralului Naguma Cuichichi şi avea să conţină 353 de avioane
lansate de pe 6 nave portavioane, fiind compus din două valuri de atac avion.
Scopul primului val era de a distruge
sau de a avaria cât mai mult cu putinţă
obiectivele importante, iar scopul
celui de – al doilea val era de a termina orice nu s-a reuşit din primul atac.
Primul val avea toate armele necesare, pentru a nu permite un contraatac din partea
americanilor, bombardierele în picaj distrugeau anume avioanele de la sol
înainte de a decola pentru a nu mai putea să treacă la contraatac. Dacă
combustibilul se termina avioanele japoneze zburau spre portavioane pentru a
realimenta şi porneau din nou la atac.
Înainte de începerea atacului , două
avioane japoneze aveau să relateze poziţia şi locaţia flotei americane, iar
alte patru avioane urmau să patruleze zona ca nu cumva să aibă parte de un
contraatac prin surprindere.
Primul val a fost compus din 180 de
avioane . Acesta a fost detectat de către radare, dar nu i s-a dat importanţă ,
deoarece cei de la bază au crezut că sunt propriile bombardiere reîntoarse din
partea continentală a SUA. Atacul a
început cu avioane cu torpile , greoaie şi vulnerabile , japonezii profitând de
surpriza făcută . În acelaşi timp portul a fost atacat şi de submarine.
Al doilea val a fost format din 171
de avioane. El a fost împărţit în trei
grupe şi anume un grup care a atacat Kaneohe , iar celelalte două au atacat
Pearl Harbour. Avioanele au ajuns simultan la obiective şi au distrus tot ce a
mai rămas nedistrus după primul val.
Declaraţia de război a fost trimisă
abia după atac şi din acest motiv s-a
considerat că a fost o acţiune mişelească ,dar care însă nu a rupt legăturile
diplomatice, respectându-se astfel convenţiile internaţionale.
De partea niponilor , pierderile au fost minore : 55 de
aviatori japonezi, 9 membrii din echipajele mini-submarinelor au fost ucişi
,iar unul a fost capturat, 29 de avioane au fost doborâte şi 4 sub-marine au
fost scufundate. Americanii au avut însă pierderi uriaşe , au fost ucise 2402
persoane şi 1232 au fost rănite, 188 de avioane au fost distruse şi 159 au fost
doar avariate dintr-un total de 402 avioane ale bazei americane, au mai fost
distruse de asemenea 3 crucişătoare, 3 distrugătoare şi un puitor de mine şi au
fost scufundate 4 cuirsate dintre care 2 au
fost ridicate şi reparate ulterior, iar alte 4 au fost avariate.
Americanii s-au răzbunat mult mai
crunt pe japonezi când au aruncat bombele atomice pe oraşele Hiroshima şi
Nagasaki distrugând complet cele două oraşe şi respectiv populaţia lor.
În data de 6 deembrie 1996
preşedintele Statelor Unite ale Americii , Bill Clinton a declarat ziua Pearl
Harbour drept zi naţională în onoarea americanilor ucişi în atacul surpriză al Japoniei de la Pearl Harbour.
BIBLIOGRAFIE
Gh. Buzatu, Din Istoria Secretă a Celui De – al Doilea Război Mondial, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti 1988, (pag. 86 – 100)Pearl Harbour – Ziua Infamiei, ed. Aquila, (pag. 1 – 176)
www.ro.wikipedia.org/wiki/Atacul_de_la_Pearl_Harbor
www.ipedia.ro/atacul-de-la-pearl-harbor-983/
www.supravietuitor.wordpress.com/2009/12/07/7-decembrie-1941-atacul-de-la-pearl-harbour/
Octavian Fanea,cls. a VII-a B
