În firele de iarbă creşteau cristoşi nerăstigniţi, vii şi cu rugăciuni murmurate pe buze
înălţându-se spre cer
aproape atingând luna mare şi galbenă ca un caşcaval.
Sferă a cerului, ocrotitoare de îndrăgostiţii ce ţese voal fin de matase aurie
îşi cheamă stelele în ajutor înspre strălucire
pământul e magic iar noaptea fermecată
pădurea se vede aproape,
ca o mare umbră a noastră, a celor îndrăgostiţi,
protectoare, izolantă fonic
singurii care scapă acestui neasemuit filtru sunt greierii
ei târâie timpul fix
prin părul şi braţele arborilor sunt înălţate spre cer, rugaciuni de mulţumire,
se poate vedea vântul care mangaie
fratele vant
alt braţ al planetei, căuş de palmă parintească care ridica părul fin de pe ceafă
întru fior de emoţie autentică
extazul clipei este extazul împreunării cerului cu îndrăgostiţii
eu-tu şi miracolul sferic al universului
eu şi celălalt eu
In Lak’ech – tu eşti un alt eu
împreună cu luna, iarba şi cu petalele margaretelor de câmp, stelele şi universul
toate acestea adunate într-un dans nebun al clipei marele miracol
aici acum, acum şi aici.
Nu este alt timp
e singurul
mici cercuri de atingere concentrică
unda de mangaiere
respiraţie parfumată şi multitudine de arome ale nobilelor flori de câmp
trifoi inflorit în iunie
câte o petală pentru fiecare partener
una pentru masculin
una pentru feminin
una pentru miracol
iubirea toată e un miracol!
Ah! şi floarea pentru parfumul existenţei
mulţumesc viaţă!
Aştept fără să am aşteptări
Deschid cartea vieţii mele şi e cu pagini albe
gata de a fi scrisă
nu există viitor şi nu există trecut
trăiesc clipa
trăiesc succesiunea de clipe
trăiesc cu intensitate, renunţ la dorinţă
nu forţez inutil a universului
el oricum îmi DĂ
trăiesc in ne-dorinţă
astfel permit existenţei care oricum e de partea mea, să mă iubească frumos
în abundenţă deplină şi plinătate
dragostea nu cere, nu pune condiţii,
ea doar dăruieşte.
Fac tot ce pot şi las iarba să-mi poarte ne-dorinţele spre stele
ea este purtătoarea gândurilor, emoţiilor, fricilor şi dorinţelor mele spre înălţimi
e implorare dar e şi înţelegere
e rugăciune dar e şi recunoştinţă
polaritate mirobolantă
geometrie sacră
cădere din lumină şi renaştere prin iarbă.
Nu ştiu să-ţi zic, pot doar să îţi arăt dragostea mea
nu e o comunicare, e experienţă
nemijlocită.
trăiesc cel mai dulce conflict posibil
eu şi luna mea galbenă ca un caşcaval.
Mihai Corui
