Sunt din nou aici … aici cu voi. Stiu ca am promis ca am sa impartasesc din experienta mea, in fiecare zi dar cu parere de rau mi-am incalcat promisiunea. Am primit reclamatii ca si “dinozaurii au citit ultimul meu articol… atata e de vechi” 
) ( ANA) Bine, asta nu are nicio legatura cu titlul articolului Revenind la ceea ce vreau sa va povestesc. Miercurea asta … am participat la , in traducere tipic-romaneasca ceea ce se cheama ”balul bobocilor”. Aici se numeste “integrarea studentilor din primul an” sau ” Soiree d’integration” . Totul a inceput la ora 19:00 in fata Catedralei, studentii din anul 1 si din anul 2 de la GEA (Gestion des Entreprises et des Administrations). “Parintii” adica studentii din anul 2 aveau misiunea de a-i deghiza pe boboci in diferite “personaje” daca se poate numi asa…Fiecare student boboc avea un parinte in anul 2. Materialele utile deghizarii au fost : saci de gunoi, cearsafuri, creioane colorate, masti, abtibilturi, ziare. Bobocii nostri au primit tot felul de sarcini precum sa vanda diferite produse destinate femeilor (absorbante) pentru a aduna bani pentru “parintii” lor. Deci va imaginati in plina piata Kleber studenti imbracati cu saci de gunoi mergand la restaurante si terase in scopuri caritabile a fost distractiv. Galagie mare, oameni care se distrau pe cinste, desi nu intelegeau mare lucru din ceea ce se intampla. Eu m-am ales cu o pictura pe fata cu masca cu argila – verde, sirost de un servetel, argila s-a …. uscat
) si am mers asa acasa. Eu uitasem ca eram “pictata” si ma tot gandeam de ce se uita lumea ciudat la mine in tramvai, insa acasa am gasit raspunsul cand m-am vazut in oglinda. In continuare, lumea a mers la restaurant sa compenseze efortul depus inainte, iar incepand cu orele 22:00 aveam sa mergem la discooooo ! prima mea seara la discoteca in Strasbourg. Clubul se numeste Seven si este foarte aproape de Piata Gutenberg. Este foarte mic. Multa lume…. n-a fost prea stralucit, insa am avut noroc cu colegii mei care sunt niste amuzanti si niste simpatici asa ca totusi n-am distrat. Cred ca va intrebati pe ce muzica danseaza francezii , pentru ca ceea ce asculta asta e clar ca fiecare asculta ce vrea si ce ii place, dar sa va lamuresc pe ce danseaza ei : pe Britney Spears, melodii latino – care sincera sa fiu mi-au incantat auzul, am dansat si pe House dar e un House mai domol. Joi am avut liber de la scoala pentru ca a fost greva din nou. Vineri insa, am avut materii grele la scoala si pana la ora 18 de la 8 dimineata. Seara cand stateam mai bine in patut si ma relaxam, suna telefonul : niste colegi care ma invitau la karaoke. N-am stat pe ganduri, desi era ora 12 noaptea, m-am imbracat si am fugit la tramvai. Aici tram-urile circula pana la 12 si jumatate. Pana sa ajung in statie, am vazut doua tramuri cum treceau ..”o nuuuu!!!” si am decis sa merg pe jos tinand cont de faptul ca aveam de mers doar statii deci nu era foarte departe. Dezamagirea mai mare a fost tipica mie: cand am ajuns aproape de prima statie vad ultimul tram care trecea pe langa mine cu viteza- cred ca se grabea sa mearga si el “acasa” , poate era obosit. Si …. nu m-a asteptat. Am ajuns cumva in fata Seven-ului despre care va povesteam adineaori pentru ca acolo aveau sa vina colegii mei sa ma astepte. Localul unde erau ei, nu se afla departe de Seven. La intrare un negru imeeeeens ne-a intampinat cu o seriozitate de nedescris … asta pana i-am spus ” bonsoir” acompaniat de un zambeeeet imeeens … iar raspunsul a fost tot acompaniat de un zambet imens 
Disparuse fata serioasa si devenise o fata de om bucuros . Am intrat inauntru si am dat de o incapere nu mai mare ca o sala de clasa … cu vreo 6 canapele, un bar si doua domnisoare imbracate in POLICE girls Apoi am aflat ca era un local clandestin, dar era frumos prin simplitate si oameni care radeau si colorau atmosfera cu cantece live. Au cantat si baietii nostri de la masa melodia ” Manhattan Kaboul”- de la Axelle Red si Renaud… daca doriti sa o ascultati. Cred ca are legatura cu mine ca e vorba de o fata straina … si un baiat.Dar e mai mult despre fata. Au cantat foarte frumos. A, da … am o colega- Andrea. E din Romania dar s-a mutat aici mai demult. Si am vorbit mult in romaneste aseara. E o fata foarte draguta si de treaba. Spre uimirea mea, m-am simtit foarte bine. Le-am ramas datoare cu o melodie la karaoke pentru ca pe cand m-am hotarat sa cant, s-a terminat ora de cantat. Deci a ramas pe data viitoare. Ce mai pot sa va spun este ca am avut o saptamana foarte incarcata si am ajuns acasa tot pe la ora 20. In rest tot am avut cursuri, i-am invatat pe francezi sa vorbeasca romaneste . Imi spun dimineata “buna dimineata” sau “buna ziua”. Ma intreaba ” ce faci “. Sunt deschisi si sunt curiosi sa stie una-alta…ceea ce ma bucura enorm. Bun … eu va las acum … imi iau ramas bun si va spun pe data “aviatoare” care sper sa fie mai devreme decat acum ca risc sa imi citeasca articolele doar dinozaurii, asa-i Ana ? ) V-am pupat !Cezara Iorga,absolventa 2004
*pentru amanunte,accesati http://romancalastrasbourg.weblog.ro/
