joi, 10 iunie 2010

A venit si ziua BANCHETULUI...

Uau ce nerabdatori mai eram. In fine intram in local, muzica data la maxim. Cu totii eram pe scaune timizi si nimeni nu se ridica la dans(cheia unei petrecei reusite :->).Impinsi de la spate ne ridicam cu greu de pe scaun si incepem sa dam putin din maini. Pe rand pe rand incep sa vina si profesorii. Ce bucurie a fost atat pentru noi cat si pentru cei din A la vederea  lor. Ii poftim sa ia loc dupa care ne vedem fiecare de treburile noastre. Hmm imi amintesc de Dansul Pinguinului . Desigur incolonati conform dansului topaiam si radeam. Apropo Vodka ai grija altadata la tocuri cred ca a durut-o pe Lole tocu

ala . Asa…ce altceva a mai fost…A da ,cum sa nu-mi amintesc de baia pe care au facut-o fetele…Si nu orikum ci cu rochiile de gala pe ele. Ude leoarca. Stoikii ai grija altadata cum iti storci hainele ;)). Lole, Vulpii, Madda si altele intra inapoi in local se duc la baie, iar aici un alt moment comic …logic erau cu hainele ude, au udat toata gresia din intreg localul. Personalul era suparat foc: “mamaliga voastra de copii” si inca …una ,dar care nu se poate reproduce. Un domn suparat foc vrea sa inchida usa  ca sa nu mai putem iesii afara dar OMG… logic daca inchizi usa aia nu mai vin clienti.In fine unii…nu ai ce sa le faci. 
Trec ceva ore, iar in cele din urma se usca asa putin hainele fetelor J. Vine noaptea si vorba aia NOAPTEA SE DA TONUL LA PETRECERE. Asa a si fost.Parca am fost impinsi cu totii de o forta “supranaturala” la dans. Si iata-ne acolo pe podium sau acolo mai spre usa, dansand. Fiecare pe unde apucam. Moama ce mai dansam.Desigur si profesorii erau alaturi de noi in “ringul” de dans. Sa nu credeti ca au lipsit lacrimile. Prima data cateva fete 2-3. Dar asa… din senin. Apoi nu stiu cine a pus acel vals-trist ,o combinatie…nu stiu cine era Dj-ul…Ce l-o fi apucat sa puna melodia aia J. Vai doamne au inceput aproape toate fetele sa planga. Parca ne aflam intr-o telenovela…Episodul 2 (deocamdata). 
Ei in cele din urma se linistesc, mai bem un pahar de suc mancam si desertul apoi din nou la dans. E totul bine si frumos dansam, radem pana ce vine din nou o melodie trista…Fetele izbucnesc in plans… Episodul 3. Ce sa le facem???? Baietii vorba aia eram in inferioritate numerica.Ar fi trebuit sa fie 1 baiat la 2-3 fete.Nu stiam nici unul cum sa le linistim...Toate au plans dar nu asa 2-3 lacrimi… in hohote. Le incurajam, ca vorba aia “sfarsitul nu-I aici”…naaa…nici o sansa de reusita. Eram depasiti. Si asa a continuat pana pe la ora 11…dans-plans….dans-plans. Dar in cele din urma ne-am calmat, putand sa ne luam la revedere ca… am fost dati afara din local….Hmm…ce sa zic…Dupa plecare, sau mai bine zis despartirea de aceasta clasa ,imi va ramane un gol un suflet…A fost ca a 2 a mea familie.Imi va fi  dor de tot…Colegi, profesori, de tot. Parca acum am vad de-o schioapa in clasa I. Dar iata, constientizez cat de repede au putut sa treaca acesti ani…8 ani din viata mea, petrecuti cu acesti oameni minunati. Acum asteptam ziua de maine adica ziua de azi ca e 1:47 J ultima ora de dirigentie petrecuta in Scoala 2. Ultima ora petrecuta alaturi de colegii mei. Ultima ora petrecuta alaturi de diriginta. Cam asta a fost…ma opresc aici caci deja ma napadeste plansul si nu mai vad ce scriu…J
VA MULTUMESC CA MI-ATI FOST COLEGI, VA MULTUMESC CA ATI STIUT SA IMI FITI ALATURI LA BINE SI LA GREU!
BAFTA MAI DEPARTE SI SA AVETI PARTE DE TOT CE VA DORITI IN VIATA!!!
Alin Sandor, cls a VIII-a