Copilărie
Vremea trece orice ar fi
Copii am fost nu vom mai fi
Anii au trecut treptat
Visul nostru a zburat.
S-a dus departe
Unde toate visele se duc
Sunt scrise într-o carte
Nu , nu au dispărut.
Crescând ne-am văzut cu toţii
şi în urmă am lăsat
Ochii limpezi de copii
Ce acum s-au tulburat.
Poate că mai există
Printe stele undeva
Un zâmbet de copil
Pe care l-ai uitat demult , cândva.
Prima amintire
Ochii verzi precum smaraldul
Părul blond , mereu râzând
Aşa erai când te-am văzut
Eu , nu eram mai mult de-atât.
Un înger din cer te-a trimis
Să ai grijă de mine
L-ai ascultat , in braţe m-ai prins
Acum sunt lângă tine.
De-atunci a trecut mult timp
Dar suntem încă aici
La fel mă strângi în braţe
De când eram noi mici.
Şi ştiu că acea zi va veni
Vom plânge când ne vom vedea
Şi ne vom aminti
De ce am fost cândva
De zilele frumoase
Şi de copilărie
Un singur lucru ne va mai lega
Că suntem fraţi , străine!
Cerul
La greu te-a sprijinit nu te-a lăsat
Orice s-ar fi întâmplat
Nu mai contează
Când e lângă tine , aici
Te ajută să te ridici.
Prietenia e ca un cer
Prietenii sunt norii de pe el
Cerul e albastru şi pur
La fel ca inima celor din jur.
Dar dintr-o dată cerul s-a întunecat
Norii cei albi în negru s-au schimbat
O ploaie rece te încovoaie pe pământ
Tu nu mai spui niciun cuvânt.
Te ridici , te uiţi mirat
Cum de ţie ţi s-a întâmplat
Şi dintr-o dată în spate ai simţit
Un fulger , şi te-ai prăbuşit.
Era un nor alb se pare
Cel care te-a atins
Apoi s-a transformat în negru
Căci ochii tu nu i-ai mai deschis.
Raluca Berta,absolventa VIII A
