Etichete
- Activități
- Admitere liceu
- Anti Bullying
- Asociatia Parintilor
- Colaborari
- Compuneri
- Concursuri
- Consilierea parintilor
- Consiliul elevilor
- Contact
- Creatii
- Departamentul Financiar- documente utile
- Dezvoltare personala
- Divertisment
- Documente
- Evaluare Nationala
- Evenimente
- Excursii scolare
- Formulare excursii scolare
- Info Scoala
- Inscriere in invatamantul primar
- Instrucțiuni teste Covid
- Manuale digitale
- Materiale didactice
- monden
- Ne mândrim cu ei!
- Orar
- Psihologie
- Referate
- Regulament De Ordine Interioara
- Săptămâna Verde
- Structura anului scolar
- Zilele Şcolii
Pagini
marți, 26 ianuarie 2010
Uniti in cuget si-n simtiri...*
Acest titlu este potrivit activităţii educative dedicate Unirii Principatelor Române, organizată de Biblioteca Judeţeană Mureş (secţia pentru copii, director Monica Olivia Avram) şi Şcoala Generală nr. 2 din Tg.Mureş. La realizarea aceastui proiect au participat şi echipajele Gimnaziului ,,Dacia”-Tg.Mureş, Şcolii Generale ,,Ioan Vlăduţiu” Luduş şi Şcolii Generale ,,Ioan Oltean” Gheja-Luduş. Profesorii de istorie şi socio-umane care muncesc în aceste unităţi de învăţământ au dat dovadă de unitate atunci când au cugetat la derularea acestei acţiuni, iar simţirile şi sentimentele privind reuşita acestei activităţi au fost împărtăşite la unison de toată lumea. Precizăm faptul că acest concurs se află la a VIII-a ediţie. Activitatea s-a desfăşurat vineri, 22 ianuarie, ora 17, în Sala Mică a Palatului Culturii. Printre invitaţi s-au aflat: inspectorul şcolar de specialitate istorie-socio-umane, prof. Gabriel Grozav, doamna director Monica Olivia Avram de la Biblioteca Judeţeană Mureş, prof. Adrian Sorlea, reprezentanţi ai comitetelor de părinţi şi elevi din cele patru şcoli. Sărbătorirea acestui eveniment istoric s-a desfăşurat sub forma unui concurs judeţean de istorie adresat elevilor din ciclul gimnazial. Tematica concursului, activitate de tip talk-show, a constat din următoarele subiecte: Unirea şi Reformele lui Cuza, România în Războiul pentru Reîntregire şi Marea Unire. Moderatorul întregii manifestări educativ-culturale a fost prof. Ioan Laslo, care, prin calităţile sale oratorice deosebite, a menţinut o atmosferă plăcută şi relaxantă până la sfâşitul activitatii.
Echipajul Şcolii Generale nr. 2 din Tg.Mureş a fost format din elevii Raluca Berţa, Tania Ungur, Octavia Moldovan şi Mihaela Bucur îndrumaţi de prof. Ioan Laslo. Echipa Gimnaziului ,,Dacia” a fost compusă din elevii Bianca Pop, Delia Brustur, Andrei Murgu şi Bianca Costea coordonaţi de prof. Constantin Bogoşel. Elevii Şcolii Generale ,,Ioan Oltean” din Luduş-Gheja, Andrada Ţiboc, Alin Sicobean, Alina Lazăr şi Laura Ullman au fost pregătiţi de prof. Antoniu Berar iar elevii Şcolii Generale ,,Ioan Vlăduţiu” din Luduş, Adrian Moldovan, Andra Chiorean şi Iulia Bianca Szabo au fost îndrumaţi de prof. Mirena Roman. Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului Naţional, apoi descrierea concursului şi prezentarea echipajelor. După aceea, au urmat probele cu întrebări şi răspunsuri din tematicile prezentate, însoţite de discuţii. Pe urmă, manifestarea a continuat cu scenetele pregătite de elevii Şcolii Generale nr. 2, îndrumaţi de prof. Mihaela Belean şi ritmuri de dans pregatite de elevii Şcolii Generale ,,Ioan Vlăduţiu”si cei ai scolii gazda coordonaţi de prof. Krisztina Enescu. Programul s-a încheiat cu premierea celor patru echipaje, pe primul loc clasându-se echipa Şcolii Generale ,,Ioan Olteanu” din Gheja-Luduş. Aşteptăm cu nerăbdare să participăm şi anul viitor la ediţia a IX-a, iar până atunci dorim tuturor un an plin de realizări şi succese pe plan educaţional deoarece ,,exişti doar în ceea ce faci.”(Federico Fellini)
(Constantin Bogosel)
*Material preluat din "Cuvantul liber"/26.01.2010
luni, 25 ianuarie 2010
Robin Hood,legenda sau adevar?
Robin Hood e un vechi personaj din folclorul englezesc, fiind unul dintre cei mai mari si mai cunoscuti adventurieri care au existat vreodata,si cand spun ca “a existat” nu spun minciuni.
S-ar crede ca s-a nascut tocmai in Locksley,de unde se trage si numele de Robert of Locksley,fiind fiul unei familii de nobili deocamdata necunoscuta.Robin Hood,cel mai bun arcas care a trait vreodata, impreuna cu prietenul sau Much (Miller) au fost impreuna in cea de a IIIa Cruciada,la Acre. Cand s-au intors Robin Hood a remarcat ca ceva este schimbat,si ca Guy of Gisbourne(Guy de Gisbourne cum scriu altii) ii stapanea teritoriile. Nestiind ca seriful a fost schimbat de catre Printul John (Ioan fara de Tara), se duse la el pentru a putea avea din nou acele teritorii. Noul serif ,fiind foarte rau cu oamenii ,si pedepsind fara mila chiar si cu spanzurarea daca se fura ceva cat de mic, nu i-a facut dreptate.Robin Hood nu putea suporta asa ceva mai ales faptul ca niste baieti , Will Scarlet si Luck Scarlet , fii prietenului sau, erau condamnati la spanzurare deoarece au furat un sac de faina. Cu prima ocazie, la o conventie a nobililor si a taxatorilor din jurul Nottinghamului si-a
Mars
Mars is smaller than Earth and Venus. It possesses an atmosphere of mostly carbon dioxide with a surface pressure of 6.1 millibars (roughly 0.6percent that of the Earth’s). Its surface, peppered whit vast volcanoes such as Olympus Mons and rift valleys such as Valles Marineris, shows geological activity that may have persisted until as recently as 2 milion years ago. Its red colour comes from iron oxide (rust) in its soil. Mars has two tiny natural satellites (Deimos and Phobos) thought to be captured asteroids.
The planet probably got this name due to its red color, Mars is sometimes referred to as the Red Planet. The name of the month March derives from Mars. Mars has been known since prehistoric times.
Though Mars is much smaller than Earth, its surface area is about the same as the land surface area of Earth.
Mars crust is about 80 km. thick in the southern hemisphere but only about 35 km. thick in the north. Mars relatively low density compared to the other terrestrial planets
Poeme...surori!
Viata
Fiecare bucurie,zambet
Lacrimi si durere
Trec ca clipele marunte
Printre ani,dar cu tacere.
Nu ti le-amintessti pe toate
Dar nu e nici cu putinta
Fiecare iti aduce stare,
viata si vointa.
Nu uita ce ai trait,
Clipele tale frumoase
Vesnic toate vor veni,
Chiar si cele dureroase.
Esti un om in toata firea
Si vei fi si-n viitor
Ai iubit,ai suferit,
vine timpul si sa mori
Cristina Alempi,cls. a VI-a B
Varstele
Pe taramul varstelor,
Una e frumoasa
Cea mai mica varsta
Dar cea mai luminoasa!
Pe taramul varstelor
Una-i mijlocie,
Cea mai medie varsta
dar cea mai pustie!
Pe taramul varstelor,
Una-i cea mai mare,
Cea mai mare varsta,
Dar cea mai rea pare!
Pe taramul varstelor,
Trei sunt diferite
Trei grele,usoare
dar lucrul cel mai rau,
E sa le pierzi pe toate!!!!
Carina Alempi, cls a III-a A
Fiecare bucurie,zambet
Lacrimi si durere
Trec ca clipele marunte
Printre ani,dar cu tacere.
Nu ti le-amintessti pe toate
Dar nu e nici cu putinta
Fiecare iti aduce stare,
viata si vointa.
Nu uita ce ai trait,
Clipele tale frumoase
Vesnic toate vor veni,
Chiar si cele dureroase.
Esti un om in toata firea
Si vei fi si-n viitor
Ai iubit,ai suferit,
vine timpul si sa mori
Cristina Alempi,cls. a VI-a B
Varstele
Pe taramul varstelor,
Una e frumoasa
Cea mai mica varsta
Dar cea mai luminoasa!
Pe taramul varstelor
Una-i mijlocie,
Cea mai medie varsta
dar cea mai pustie!
Pe taramul varstelor,
Una-i cea mai mare,
Cea mai mare varsta,
Dar cea mai rea pare!
Pe taramul varstelor,
Trei sunt diferite
Trei grele,usoare
dar lucrul cel mai rau,
E sa le pierzi pe toate!!!!
Carina Alempi, cls a III-a A
duminică, 24 ianuarie 2010
Eminescu...
Născut parcă în chip minunat din lacrima unei icoane, în umbre albicioase şi fulgi de ninsoare, din cântec de îngeri şi nuntă de stele, acest “Făt Frumos” al literaturii române ne încântă şi azi cu parfumul versurilor, clădind o lume din castele
“Cu arcuri de aur zidite din stele
Cu râuri de foc şi cu poduri de-argint
Cu ţărmuri de smirnă, cu floi care cânt;”
Să intrăm încet în această lume tainică, mirifică, unde visul
“se îmbină palid, lin încetişor,
Ca o rază de lumină
Ce-arde geana ochilor”.
Aici auzi cântarea eternă a serafinilor care-şi tânguie pe liră cântecul divin.
Într-o lume plină de farmec, când din negurile albe, strălucite se naşte lumea argintie, lângă lacul vrăjit de Sfânta Miercuri îşi face apariţia o făptură diafană. Este Crăiasa din poveste a cărei faţă străluceşte în lumina lunii şi în a cărei ochi se adună toate basmele lumii.
Deodată lacul prinde culoarea azurului, iar florile de nufăr par a fi stropite cu praf de stele.
Singuratic, poetul suspină în aşteptarea fiinţei iubite. O dulce suferinţă pierdută în lumea azurului şi lumina florilor.
Foşnetul codrilor ne poartă spre lumi parcă de mult uitate. Este parcă revederea propriei tinereţi are îl face pe poet să rostească blajin:
„codrule, codruţule
Ce mai faci, drăguţule?”
Este o contopire a poetului cu verdele codrului, cu speranţa însăşi care nu moare niciodată.
Întregul univers ascultă necuprinsul verde, unduindu-se în propriul adânc: „la mijloc de codru des”.
Cuprins de un dor nestins, dorul de absolut, poetul îşi tânguie dorinţa de a fi lăsat să moară în liniştea serii, cerul să-l acopere, marea să-l tânguie, codrul să-l mângâie.
Şi când noaptea îşi revarsă cupa liniştii, păsările somnoroae se adună în ramurile codrului, izvoarele suspină, iar florile îşi pleacă capul într-un somn al păcii.
Îngerii sunt cei care îi mângâie somnul dulce.
Peste feeria nopţii, regina lună tronează în visul şi armonia universală.
Totul este o trecere spre eternitate. Stelele îşi ard lumina pierzându-se în despărţiri.
Cocorii se pierd în necuprinsele drumuri de nori.
Tinereţea şi viaţa se sting ca florile de crâng.
Poetul îşi înalţă ruga spre îngerul care-i poate alina tristeţea adâncă. Fiecare clipă nu trebuie să fie risipită, iar viaţa trebuie trăită aşa cum este dată.
Eminescu rămâne luceafărul poeziei româneşti, creat de demiurg pentru a ne încâta sufletul mereu în ciuda timpului care trece ireversibil. Cu el ne întrebăm noi mereu:
Este melodia sufletului său şi al nostru, melodia nemuritoare a iubirii murmurată de generaţii în primăvara vieţii. Este melodia duioasă de aducere aminte care o dorim să o aveţi mereu din partea noastră, a clasei a VI – a A, dragă doamnă dirigintă.
Sonia Zahan,cls.a VI-a A
Mereu in eternitate
In lumea minunata a poeziei romanesti,
Cu mii de versuri pline de povesti,
Ti-ai lasat amprenta geniului tau.
Creatia ta va dainui mereu.
Poeti au fost si vor mai fi,
Mereu peste toti vei domni,
Ca un rege increzator,
Ca un soare stralucitor.
Tu, esti si vei ramane,
Luceafar al limbii romane,
Dar dupa acestea toate,
Eminescu, vei ramane mereu in eternitate!
Bianca Lixandru, cls. a VI-a A
“Cu arcuri de aur zidite din stele
Cu râuri de foc şi cu poduri de-argint
Cu ţărmuri de smirnă, cu floi care cânt;”
Să intrăm încet în această lume tainică, mirifică, unde visul
“se îmbină palid, lin încetişor,
Ca o rază de lumină
Ce-arde geana ochilor”.
Aici auzi cântarea eternă a serafinilor care-şi tânguie pe liră cântecul divin.
Într-o lume plină de farmec, când din negurile albe, strălucite se naşte lumea argintie, lângă lacul vrăjit de Sfânta Miercuri îşi face apariţia o făptură diafană. Este Crăiasa din poveste a cărei faţă străluceşte în lumina lunii şi în a cărei ochi se adună toate basmele lumii.
Deodată lacul prinde culoarea azurului, iar florile de nufăr par a fi stropite cu praf de stele.
Singuratic, poetul suspină în aşteptarea fiinţei iubite. O dulce suferinţă pierdută în lumea azurului şi lumina florilor.
Foşnetul codrilor ne poartă spre lumi parcă de mult uitate. Este parcă revederea propriei tinereţi are îl face pe poet să rostească blajin:
„codrule, codruţule
Ce mai faci, drăguţule?”
Este o contopire a poetului cu verdele codrului, cu speranţa însăşi care nu moare niciodată.
Întregul univers ascultă necuprinsul verde, unduindu-se în propriul adânc: „la mijloc de codru des”.
Cuprins de un dor nestins, dorul de absolut, poetul îşi tânguie dorinţa de a fi lăsat să moară în liniştea serii, cerul să-l acopere, marea să-l tânguie, codrul să-l mângâie.
Şi când noaptea îşi revarsă cupa liniştii, păsările somnoroae se adună în ramurile codrului, izvoarele suspină, iar florile îşi pleacă capul într-un somn al păcii.
Îngerii sunt cei care îi mângâie somnul dulce.
Peste feeria nopţii, regina lună tronează în visul şi armonia universală.
Totul este o trecere spre eternitate. Stelele îşi ard lumina pierzându-se în despărţiri.
Cocorii se pierd în necuprinsele drumuri de nori.
Tinereţea şi viaţa se sting ca florile de crâng.
Poetul îşi înalţă ruga spre îngerul care-i poate alina tristeţea adâncă. Fiecare clipă nu trebuie să fie risipită, iar viaţa trebuie trăită aşa cum este dată.
Eminescu rămâne luceafărul poeziei româneşti, creat de demiurg pentru a ne încâta sufletul mereu în ciuda timpului care trece ireversibil. Cu el ne întrebăm noi mereu:
Este melodia sufletului său şi al nostru, melodia nemuritoare a iubirii murmurată de generaţii în primăvara vieţii. Este melodia duioasă de aducere aminte care o dorim să o aveţi mereu din partea noastră, a clasei a VI – a A, dragă doamnă dirigintă.
Sonia Zahan,cls.a VI-a A
Mereu in eternitate
In lumea minunata a poeziei romanesti,
Cu mii de versuri pline de povesti,
Ti-ai lasat amprenta geniului tau.
Creatia ta va dainui mereu.
Poeti au fost si vor mai fi,
Mereu peste toti vei domni,
Ca un rege increzator,
Ca un soare stralucitor.
Tu, esti si vei ramane,
Luceafar al limbii romane,
Dar dupa acestea toate,
Eminescu, vei ramane mereu in eternitate!
Bianca Lixandru, cls. a VI-a A
Dor de Eminescu
Lumini in "randuri-randuri"...*
Intr-un evantai de lumini ale copilariei a fost rostita poezia lui Mihai Eminescu la Scoala Generala nr. 2, din Targu-Mures. Catedra de Limba si Literatura Romana a desfasurat un ingenios proiect instructiv-educativ, cu file alese din viata si opera Marelui Poet, coordonat de prof. Codruta Baciut in colaborare cu distinse cadre didactice ale scolii Mihaela Matei, Krisztina Enescu, Ioan Laslo, Doina Boariu.
Intitulat Dor de Eminescu, proiectul de la Generala nr. 2 a fost si o lectie de Limba si Literatura Romana si un spectacol de muzica, dans si poezie. Candoarea elevilor-interpreti a iesit la scena deschisa, seninatatea si bucuria varstei lor au luminat intalnirea cu Povestea lui Mihai Eminescu.
45 de elevi din clasele a VII-a s-au inscris la Concursul de interpretare artistica a poeziei eminesciene, dovedind talent si dorinta de a-l cunoaste pe Eminescu. Toti concurentii au invatat pe de rost versurile inscrise in concurs, aspect apreciat in mod deosebit de juriu, din care au facut parte: Fulop Barna, director-adjunct, prof. Mihaela Matei, prof. Liliana Sabau, Victoria Oltean, bibliotecar, eleva Raluca Benta si scriitorul Valentin Marica, senior-editor la Radio Targu-Mures, presedintele juriului.
Impresionant a fost momentul in care elevii scolii au rostit versurile din poemul Rugaciune, cu sincera traire sufleteasca, reverberand emotia intregii manifestari in privirile celor prezenti si in aplauzele acestora, in lumina care se raspandea "randuri-randuri"...
Dor de Eminescu a evidentiat, prin doamna Codruta Baciut, maiestria profesorului de Limba si Literatura Romana, rolul lui in dezvoltarea creativitatii artistice si a afectivitatii elevului din ciclul gimnazial.(Reporter)
*Material preluat din cotidianul "Cuvantul liber", din 21.01.2010
Viitorul nu-l uita pe Eminescu…
In cinstea marelui poet roman Mihai Eminescu ne-am adunat la statuia sa in Tg.-Mures pentru a onora un moment artistic de mare valoare.Impreuna cu doamna profesoara de romana Liliana Sabau, ne-am bucurat de un moment unic.Cantecele, discursurile si poeziile recitate, au facut din aceasta sarabatoare un eveniment foarte special, omagiind totodata marele Luceafar.Acest eveniment ne-a sensibilizat,aducandu-ne in acelasi timp informatii despre viata lui Mihai Eminescu.Am poposit totodata cu gandul la maretia dusa pe culmile cele mai inalte de cel mai mare poet al romanilor ,, de geniul nostru nepereche’’.Marele nostru poet a fost un iubitor al naturii inca din copilarie.In multe din poeziile sale intalnim tema naturii ingemanata cu cea a iubirii.
Roxana Farcas,cls. a VI-a B
Luni, 18 ianuarie 2010, in cadrul orei de dirigentie, elevii clasei a V a A l-au serbat pe “poetul, prozatorul si jurnalistul, luceafarul poeziei romanesti” Mihai Eminescu, printr-un program care a cuprins biografii, cantece, poezii, scenete, desene… . Programul a fost coordonat de doamna profesoara de limba romana Codruta Baciut iar spectatorii au fost elevii clasei a VI a B.
Si elevii clasei a VI-a A au avut o ora de dirigentie speciala dedicata lui Mihai Eminescu.Prezentarea facuta de Sonia Zahan, datele bibliografice, poemul Biancai Lixandru,dar si atmosfera creata au reusit sa o impresioneze pe doamna diriginta, prof.Codruta Baciut.Am realizat ca uneori Cuvantul poate produce o emotie mai mare decat orice.(Bianca Lixandru)
sâmbătă, 23 ianuarie 2010
Eu si scoala mea...
Il aud adesea pe tata vorbind despre şcoala pe care a terminat-o, despre ce mult înseamnă pentru o şcoală istoria ei, şi cum forţa ei stă în generaţiile şi generaţiile care au absolvit-o.
Sunt elevă a Şcolii Generale Nr. 2 Tg.Mureş.
Şcoala mea s-a înfiinţat în anul 1888, la început ca şcoală de fete, devenind şcoală mixtă în anul 1916. In total, 121 de generaţii.
Sigur, cei din primele 40 de generaţii probabil mai sunt foarte puţini. Un străbunic, pe ici colo, care moţăie toată ziua în fotoliul de lângă teracotă. Când e ziua lui, e foarte emoţionat. Apar din fel de fel de maşini nepoţi şi strănepoţi care îi urează “ani mulţi cu sănătate “.
Din următoarele 30 de generaţii, face parte bunicul Dianei. Îl întâlnesc în parc primăvara. De fiecare dată mă întreabă ce mai este nou în şcoală, cum e clădirea nouă şi ce se mai întâmplă la subsol. Începe să-mi povestească despre cum era şcoala în timpul său, cum strada se numea Principele Carol şi după 20 minute ajunge cu povestea la perioada războiului . E bunic !.
Nenea Matei locuieşte în bloc cu mine. Este medic. A făcut foarte multă şcoală şi a ajuns foarte cunoscut. El face parte din următoarele 30 de generaţii. Mi-a spus că de când a terminat Şcoala Gen. 2 el tot timpul învaţă, dar că, acei 8 ani, au fost cei ce l-au pus pe drumul cel bun. E unul din cei mai importanţi oameni din bloc, toţi vecinii cand au o problemă îl întreabă întâi pe el.
Din ultimele generaţii face parte Diana. A terminat şcoala noastră şi acum e studentă la Cluj. Are planuri mari pentru viitorul ei, dar când ne întâlnim are timp să povestim şi despre şcoală. Cunoaşte mulţi dintre profesorii mei şi îmi povesteşte despre cum erau ei. Remarcăm care s-a schimbat şi care nu.
Eu voi face parte din a 123-a generaţie de absolvenţi a şcolii. O mulţime de generaţii au intrat şi au ieşit prin poarta din faţă. Ei sunt acum în toată lumea şi de toate vârstele. Impreuna suntem Şcoala Gen. 2, desi nu ne cunoaştem, dar, oriunde am fi, am avea ce să povestim.Fiindca o scoala traieste doar prin cei ce i-au calcat pragul si i-au scrijelit bancile.
Antonela Ivan,clasa a VII-a A
Inca de cand am facut primul pas in curtea scolii ,mi-am dat seama ca ... ca ma voi pierde in aceea cladire,deoarece mie mi se parea foarte mare .Imi zisesem in gandul meu:”Noroc: e mami cu mine azi ,ca altfel m-as fi pierdut si nu as mai fi gasit-o pe doamna invatatoare”. Si, ca prin minune, am traversat curtea scolii si am vazut un grupulet mic de copii cam de o varsta cu mine ,care stateau in rand doi cate doi.Doar unul era singur si nu avea pereche . Dar nu am stat prea mult timp sa ma gandesc de ce acel copil era singur,deoarece la inceputul randului era o doamna foarte draguta care avea un chip bland si prietenos . Atunci mama m-a dus la ea ,soptindu-mi la ureche ca aceea doamna draguta era invatatoarea mea . Bineinteles ca doamna invatatoare s-a bucurat sa ma vada si m-a condus linga acel baietel care era singur , abia atunci intelegind ca acela era locul meu .
In scurt timp domnul director si-a termina discursul ,din care nu prea am inteles mare lucru , probabil pentru ca eram foarte entuziasmata ca incepeam clasa I. Apoi am vazut-o pe doamna invatatoare ca pleaca impreuna cu ceilalti copii ,si eu cu colegul meu “de rand” i-am urmat . Fara sa ne dam seama am ajuns sub o multime de flori ce forma un pod ,iar in scurt timp, in nici 30 de secunde am intrat in sala de clasa .Aceasta era decorata cu multe flori ,baloane si desene care erau puse pe panourile de pe pereti ,iar pe tabla probabil scria :”BINE ATI VENIT !“ Am presupus doar , deoarece eu inca nu stiam sa citesc .Asezindu-ne in banci fiecare cum vroiam ,m-am trezitlanga o fetita pe nume Andreea (dar sincer eu nu stiam ca asa o chema ,de fapt stiam dar am uitat langa cine statusem in prima zi).Acum cateva zile, Andreea m-a intrebat daca mai tin minte prima zi de scoala si mi-a amintit ca ea era fata linga cine am stat in aceea zi .Pe cat de entuziasmata am fost in prima zi din clasa I ,pe atat de trista am fost in ultima zi din clasa IV cand o paraseam pe doamna invatatoare .Si aveam si de ce sa imi para rau pentru ca dupa parerea mea a fost cea mai buna invatatoare .Chiar si azi imi amintesc cu drag acele momente in care doamna invatatoare ne citea sau ne povestea pataniile lui Nica si alte lucruri interesante .
Vacanta dintre ani a trecut destul de repede iar dupa trei luni iata-ne din nou in curtea scolii la fel ca in prima zi din clasa a I a ,doar ca acum e prima zi din clasa a V-a.Normal trebuia sa fim aceeasi colegi ca si in clasa I ,doar ca acum eram cu sase persoane mai multi ,trei fete si trei baieti care s-au integrat foarte repede .Chiar daca la inceput mi se pareau foarte sofisticati pentru mine ,acum pot sa zic ca ne intelegem foarte bine .Tot atunci l-am intalnit si pe “dirigu'” ,un om cu o personalitate de neegalat care s-a dovedit a fi un adevarat prieten inainte de a fi un excelent profesor .Am uitat sa mentionez numele unei persoane, o fata draguta, cu care m-am imprietenit de indata si cu care inca ma inteleg de minune . Aceea persoana este Bianca ,prietena si colega mea cea mai buna , alaturi de care imi petrec o mare parte din zi .
Sa nu mai spun de profesori , care sint niste oameni cu adevarat speciali chiar daca uneori ne mai dau si note rele , dar daca ajungi sa ii cunosti cu adevarat ,atunci iti poti da seama ca extraordinari. Atunci cand sint intrebata ce profesor imi place cel mai mult ,eu nu pot raspunde deoarece nu pot spune ca am un profesor preferat sau cel putin toti sunt speciali in felul lor .
Aproximativ pe la mijlocul clasei a VI-a, ni s-a alaturat inca o colega noua ,Alina , o fata draguta cu multe calitati .Acum suntem 31 si intrand i clasa a VII-a simt ca ne=-am maturizat putin.
Dupa am facut o descriere a “amintirilor “ as vrea sa marturisesc un lucru de care mi-am dat seama chiar daca mi-a luat destul timp dupa parerea mea sa il inteleg .Mi-am dat seama ca “scoala mea “ nu inseamna doar : mers la scoala , de invatat tot ce ne dau profesorii , venit acasa si teme de facut .Am invatat ca ea inseamna mai mult de atat ,inseamna acel loc in care ne intalnim cu o multime de prieteni si cu profesori care ne ajuta atunci cand avem o dilema ,mai inseamna si un loc unde te simti bine si pe deasupra mai si inveti .Si asa cum am invatat la matematica :” DIN ACEASTA REZULTA CA “SCOALA MEA “ ESTE UNICA ,ESTE O FAMILIE FOARTE MARE SI SINT FERICITA CA FAC PARTE DIN EA ,CA MI S-A DAT OCAZIA SA CUNOSC O MULTIME DE PERSOANE MINUNATE “.
Aaa, dar cel mai important lucru pe care il simt este acela ca, fara sa imi dau seama, am intrat si eu in istoria acestei scoli.
Denisa Alexandra Moldovan , Clasa a VII a A
Se împlinesc 7 ani, acum, in 2010, de când invat la Şcoala Generală Nr. 2.
Norocul meu a fost că am ajuns într-o clasă pozitivă . În ciuda faptului că suntem mulţi(31) încercăm pe cât posibil să fim uniţi, să fim prieteni.Pana la urma, asta contează. Am trecut peste dificultăţile pe care le-am întâlnit în drumul nostru, peste fiecare notă rea, peste fiecare test, teză fredonând versurile trupei Voltaj: ,,O să trec şi peste asta/Ce va fi va fi,/ Am să strig iar, asta-i viaţa/ E şi mâine o zi”
Am reuşit să îmi fac mulţi prieteni sau amici, depinde de situaţie. Ah, era să uit şi profesorii sunt prietenii noştri, dar numai pe unul cred că ne-am putea baza oricând, pe ,,dirigu” nostru, profesorul de istorie, Ioan Sebatian Laslo. Chiar dacă, atunci când suntem mai răi sau când ,,o dăm în bară”, ne mai ,,predă” o morală, se enervează, se supără pe noi. Sper că atunci cănd va citi această compunere, să îşi amintescă de clipele frumoase pe care le-am petrecut împreună, nu doar de cele mai puţin bune şi, să ne ierte, dacă nu îi prea mare efortul. Ne-am putea revanşa faţă de el, fiind prieteni.Stiu ca asta e ceea ce isi doreste cel mai mult. El organizează întotdeauna excursii în ţară dar şi în străinătate, tabere, în care ne distrăm, petreceri la care se adună apoape toată şcoala şi muzica, pe care o preţuim, parcă sare afară din difuzoare...Nicaieri nu sunt petreceri ca la 2!!!
Nu pot să uit niciodată o tragedie, ziua în care nu am pierdut un prieten şi nici doi, am pierdut o familie. Când am primit vestea că Denisa Mărginean, împreună cu sora şi tatăl ei, au murit mi s-a părut o simplă glumă. Era imposibil să îţi imaginezi că o prietenă nu mai este împreună cu noi, cu cei vii, ci este acolo sus, în Rai. Am fost şocată când i-am văzut trupul neînsufleţit, mi se părea ireal şi nu îmi vine să cred nici până in ziua de astăzi că nu este cu noi, ci undeva departe. Şcoala a pierdut două prietene, lumea a pierdut o familie. Mă gândesc în fiecare zi la ei, văzându-i chipul într-o poză pe care o voi păstra mereu, fără a uita cine a fost şi ce am pierdut.
Aceasta este scoala mea, cu bune ,cu rele.Suntem departe de a fi perfecti, dar incercam zilnic sa fim noi insine.Si un lucru este clar:noi stim ca deviza noastra este "Prieteni mereu"!
Szabo Krisztina, cls. a VII-a A
Sunt elevă a Şcolii Generale Nr. 2 Tg.Mureş.
Şcoala mea s-a înfiinţat în anul 1888, la început ca şcoală de fete, devenind şcoală mixtă în anul 1916. In total, 121 de generaţii.
Sigur, cei din primele 40 de generaţii probabil mai sunt foarte puţini. Un străbunic, pe ici colo, care moţăie toată ziua în fotoliul de lângă teracotă. Când e ziua lui, e foarte emoţionat. Apar din fel de fel de maşini nepoţi şi strănepoţi care îi urează “ani mulţi cu sănătate “.
Din următoarele 30 de generaţii, face parte bunicul Dianei. Îl întâlnesc în parc primăvara. De fiecare dată mă întreabă ce mai este nou în şcoală, cum e clădirea nouă şi ce se mai întâmplă la subsol. Începe să-mi povestească despre cum era şcoala în timpul său, cum strada se numea Principele Carol şi după 20 minute ajunge cu povestea la perioada războiului . E bunic !.
Nenea Matei locuieşte în bloc cu mine. Este medic. A făcut foarte multă şcoală şi a ajuns foarte cunoscut. El face parte din următoarele 30 de generaţii. Mi-a spus că de când a terminat Şcoala Gen. 2 el tot timpul învaţă, dar că, acei 8 ani, au fost cei ce l-au pus pe drumul cel bun. E unul din cei mai importanţi oameni din bloc, toţi vecinii cand au o problemă îl întreabă întâi pe el.
Din ultimele generaţii face parte Diana. A terminat şcoala noastră şi acum e studentă la Cluj. Are planuri mari pentru viitorul ei, dar când ne întâlnim are timp să povestim şi despre şcoală. Cunoaşte mulţi dintre profesorii mei şi îmi povesteşte despre cum erau ei. Remarcăm care s-a schimbat şi care nu.
Eu voi face parte din a 123-a generaţie de absolvenţi a şcolii. O mulţime de generaţii au intrat şi au ieşit prin poarta din faţă. Ei sunt acum în toată lumea şi de toate vârstele. Impreuna suntem Şcoala Gen. 2, desi nu ne cunoaştem, dar, oriunde am fi, am avea ce să povestim.Fiindca o scoala traieste doar prin cei ce i-au calcat pragul si i-au scrijelit bancile.
Antonela Ivan,clasa a VII-a A
Inca de cand am facut primul pas in curtea scolii ,mi-am dat seama ca ... ca ma voi pierde in aceea cladire,deoarece mie mi se parea foarte mare .Imi zisesem in gandul meu:”Noroc: e mami cu mine azi ,ca altfel m-as fi pierdut si nu as mai fi gasit-o pe doamna invatatoare”. Si, ca prin minune, am traversat curtea scolii si am vazut un grupulet mic de copii cam de o varsta cu mine ,care stateau in rand doi cate doi.Doar unul era singur si nu avea pereche . Dar nu am stat prea mult timp sa ma gandesc de ce acel copil era singur,deoarece la inceputul randului era o doamna foarte draguta care avea un chip bland si prietenos . Atunci mama m-a dus la ea ,soptindu-mi la ureche ca aceea doamna draguta era invatatoarea mea . Bineinteles ca doamna invatatoare s-a bucurat sa ma vada si m-a condus linga acel baietel care era singur , abia atunci intelegind ca acela era locul meu .
In scurt timp domnul director si-a termina discursul ,din care nu prea am inteles mare lucru , probabil pentru ca eram foarte entuziasmata ca incepeam clasa I. Apoi am vazut-o pe doamna invatatoare ca pleaca impreuna cu ceilalti copii ,si eu cu colegul meu “de rand” i-am urmat . Fara sa ne dam seama am ajuns sub o multime de flori ce forma un pod ,iar in scurt timp, in nici 30 de secunde am intrat in sala de clasa .Aceasta era decorata cu multe flori ,baloane si desene care erau puse pe panourile de pe pereti ,iar pe tabla probabil scria :”BINE ATI VENIT !“ Am presupus doar , deoarece eu inca nu stiam sa citesc .Asezindu-ne in banci fiecare cum vroiam ,m-am trezitlanga o fetita pe nume Andreea (dar sincer eu nu stiam ca asa o chema ,de fapt stiam dar am uitat langa cine statusem in prima zi).Acum cateva zile, Andreea m-a intrebat daca mai tin minte prima zi de scoala si mi-a amintit ca ea era fata linga cine am stat in aceea zi .Pe cat de entuziasmata am fost in prima zi din clasa I ,pe atat de trista am fost in ultima zi din clasa IV cand o paraseam pe doamna invatatoare .Si aveam si de ce sa imi para rau pentru ca dupa parerea mea a fost cea mai buna invatatoare .Chiar si azi imi amintesc cu drag acele momente in care doamna invatatoare ne citea sau ne povestea pataniile lui Nica si alte lucruri interesante .
Vacanta dintre ani a trecut destul de repede iar dupa trei luni iata-ne din nou in curtea scolii la fel ca in prima zi din clasa a I a ,doar ca acum e prima zi din clasa a V-a.Normal trebuia sa fim aceeasi colegi ca si in clasa I ,doar ca acum eram cu sase persoane mai multi ,trei fete si trei baieti care s-au integrat foarte repede .Chiar daca la inceput mi se pareau foarte sofisticati pentru mine ,acum pot sa zic ca ne intelegem foarte bine .Tot atunci l-am intalnit si pe “dirigu'” ,un om cu o personalitate de neegalat care s-a dovedit a fi un adevarat prieten inainte de a fi un excelent profesor .Am uitat sa mentionez numele unei persoane, o fata draguta, cu care m-am imprietenit de indata si cu care inca ma inteleg de minune . Aceea persoana este Bianca ,prietena si colega mea cea mai buna , alaturi de care imi petrec o mare parte din zi .
Sa nu mai spun de profesori , care sint niste oameni cu adevarat speciali chiar daca uneori ne mai dau si note rele , dar daca ajungi sa ii cunosti cu adevarat ,atunci iti poti da seama ca extraordinari. Atunci cand sint intrebata ce profesor imi place cel mai mult ,eu nu pot raspunde deoarece nu pot spune ca am un profesor preferat sau cel putin toti sunt speciali in felul lor .
Aproximativ pe la mijlocul clasei a VI-a, ni s-a alaturat inca o colega noua ,Alina , o fata draguta cu multe calitati .Acum suntem 31 si intrand i clasa a VII-a simt ca ne=-am maturizat putin.
Dupa am facut o descriere a “amintirilor “ as vrea sa marturisesc un lucru de care mi-am dat seama chiar daca mi-a luat destul timp dupa parerea mea sa il inteleg .Mi-am dat seama ca “scoala mea “ nu inseamna doar : mers la scoala , de invatat tot ce ne dau profesorii , venit acasa si teme de facut .Am invatat ca ea inseamna mai mult de atat ,inseamna acel loc in care ne intalnim cu o multime de prieteni si cu profesori care ne ajuta atunci cand avem o dilema ,mai inseamna si un loc unde te simti bine si pe deasupra mai si inveti .Si asa cum am invatat la matematica :” DIN ACEASTA REZULTA CA “SCOALA MEA “ ESTE UNICA ,ESTE O FAMILIE FOARTE MARE SI SINT FERICITA CA FAC PARTE DIN EA ,CA MI S-A DAT OCAZIA SA CUNOSC O MULTIME DE PERSOANE MINUNATE “.
Aaa, dar cel mai important lucru pe care il simt este acela ca, fara sa imi dau seama, am intrat si eu in istoria acestei scoli.
Denisa Alexandra Moldovan , Clasa a VII a A
Se împlinesc 7 ani, acum, in 2010, de când invat la Şcoala Generală Nr. 2.
Norocul meu a fost că am ajuns într-o clasă pozitivă . În ciuda faptului că suntem mulţi(31) încercăm pe cât posibil să fim uniţi, să fim prieteni.Pana la urma, asta contează. Am trecut peste dificultăţile pe care le-am întâlnit în drumul nostru, peste fiecare notă rea, peste fiecare test, teză fredonând versurile trupei Voltaj: ,,O să trec şi peste asta/Ce va fi va fi,/ Am să strig iar, asta-i viaţa/ E şi mâine o zi”
Am reuşit să îmi fac mulţi prieteni sau amici, depinde de situaţie. Ah, era să uit şi profesorii sunt prietenii noştri, dar numai pe unul cred că ne-am putea baza oricând, pe ,,dirigu” nostru, profesorul de istorie, Ioan Sebatian Laslo. Chiar dacă, atunci când suntem mai răi sau când ,,o dăm în bară”, ne mai ,,predă” o morală, se enervează, se supără pe noi. Sper că atunci cănd va citi această compunere, să îşi amintescă de clipele frumoase pe care le-am petrecut împreună, nu doar de cele mai puţin bune şi, să ne ierte, dacă nu îi prea mare efortul. Ne-am putea revanşa faţă de el, fiind prieteni.Stiu ca asta e ceea ce isi doreste cel mai mult. El organizează întotdeauna excursii în ţară dar şi în străinătate, tabere, în care ne distrăm, petreceri la care se adună apoape toată şcoala şi muzica, pe care o preţuim, parcă sare afară din difuzoare...Nicaieri nu sunt petreceri ca la 2!!!
Nu pot să uit niciodată o tragedie, ziua în care nu am pierdut un prieten şi nici doi, am pierdut o familie. Când am primit vestea că Denisa Mărginean, împreună cu sora şi tatăl ei, au murit mi s-a părut o simplă glumă. Era imposibil să îţi imaginezi că o prietenă nu mai este împreună cu noi, cu cei vii, ci este acolo sus, în Rai. Am fost şocată când i-am văzut trupul neînsufleţit, mi se părea ireal şi nu îmi vine să cred nici până in ziua de astăzi că nu este cu noi, ci undeva departe. Şcoala a pierdut două prietene, lumea a pierdut o familie. Mă gândesc în fiecare zi la ei, văzându-i chipul într-o poză pe care o voi păstra mereu, fără a uita cine a fost şi ce am pierdut.
Aceasta este scoala mea, cu bune ,cu rele.Suntem departe de a fi perfecti, dar incercam zilnic sa fim noi insine.Si un lucru este clar:noi stim ca deviza noastra este "Prieteni mereu"!
Szabo Krisztina, cls. a VII-a A
duminică, 17 ianuarie 2010
"Am fost colegi la Generala 2, in clasa primara..." *
Scoala generala nr. 2 de pe strada Gheorghe Doja din Targu-Mures gazduieste la etajul unu o clasa cu 31 de elevi, atat de cuminti, incat a trebuit sa ascult la usa, nevenindu-mi sa cred ca nu au plecat si ei la teatrul de papusi, precum ma avertizase femeia de serviciu. Am batut la usa si 31 de elevi s-au ridicat in picioare, salutandu-ma in cor, la un semn al invatatoarei Rusu Viorica. Mandri de uniformele lor elegante, copiii s-au declarat multumiti de a aparea in ziar si se pregateau cu emotie sa-mi raspunda la intrebari. Gemenele clasei se viseaza doctorite, Vasile vrea s-o vindece pe bunica lui bolnava, Radu, talentatul dansator, se vrea taximetrist iar cantaretul clasei, Sebastian adoarme seara pe acordurile muzicii populare, dar se vrea politist, “ca sa-l mostenenesc pe tata.” Filip vrea sa puna mai multe cosuri de gunoi in oras, asa ca se va face patron. Invatatoarea lor, Viorica Rusu, merita toate felicitarile noastre atat de exemplar a stiut sa tina in frau entuziasmul exploziv al celor 31 de prichindei. Ajunsa la a saptea generatie de elevi in cei 25 de ani de invatamant, absolventa liceului Pedagogic si licentiata facultatii de psihologie de la “Spiru Haret”, invatatoarea Rusu Viorica nu mai trebuie sa-mi argumenteze cu nimic alegerea facuta! “Imi plac copiii, am o clasa buna, parintii ne-au sponsorizat cu videoproiector cu sonorizare cu tot,”a inceput ea sa prezinte imbunatatirile aduse din toamna. Clopotelul a pus capat discutiei noastre, nu inainte insa de a ne asigura ca vom continua colaborarea.
Pe o lapovita sacaitoare am ajuns pe strada Gheorghe Doja nr. 11 din Targu-Mures si am batut la poarta Scolii Generale nr. 2. Din cele patru clase primare care functioneaza in scoala, am intrat la cea mai apropiata de intrarea principala. Inauntru, 19 copii cuminti, imbracati in uniforme scolare ascultau explicatiile “doamnei de engleza,” Ioana Rosca, cea care ii initia pe copii in tainele limbii lui Shakespeare.
“In Clasa I B predau dupa metoda traditionala”, mi-a spus cea care este conducatoarea clasei, institutor Simona Suciu, adaugand ca “azi avem si ora de engleza, ca materie optionala, de mai multe optiuni neavand timp, ca si asa stam zilnic pana la pranz.”
Simona a ales meseria de dascal datorita bunului exemplu primit de la fosta ei invatatoare. “Imi amintesc si azi de Popescu Maria, invatatoarea mea de la scoala generala din comuna Cuci...parca o vad cum imi tinea manuta si ma ajuta sa rotunjesc literele”, mi-a povestit Simona in timp ce un zambet cald ii insenina fata. Din primii ani de scoala Simona a stiut ca va alege meseria care o va face implinita. A absolvit cursurile Colegiului Mihai Eminescu din Targu Mures in 1993, ca un prim pas spre catedra. Mai tarziu a gasit un alt exemplu demn de urmat in persoana psihologului de la Universitatea Petru Maior, profesoara Emilia Albu. Cu asa exemple nu e de mirare ca si-a urmat visul, dupa ce a predat la Casa de copii din Ludus, la Liceul sportiv din Targu Mures, acum, detasata fiind la Scoala Generala nr. 2, Simona se ocupa de acesti copii, care o fac nespus de fericita: “Am niste copii exceptionali!” a conchis cu mandrie invatatoarea.
Prichindeii care au fost miercuri la spectacol in sala Ansamblului Artistic Muresul din Dambul Pietros si-au reluat locurile in bancile scolii din strada Gheorghe Doja nr. 9. Cand am batut la usa clasei de la etajul unu, invatatoarea lor, Derzsi Agnes tocmai le preda lectia de limba romana. Copiii desenau diferite obiecte, de fiecare data de alta culoare, pe care apoi le denumeau in limba romana. “Am ales aceasta meserie din dragoste pentru copii, dar si pentru ca provin din familie de pedagogi”, si-a inceput prezentarea absolventa Liceului Pedagogic Mihai Eminescu, promotia 1991. Isi mai aduce aminte si acum de fosta ei invatatoare, Csiky Judit, tot de la aceeasi scoala unde Agnes i-a urmat acum la catedra. “Este o clasa de copii ce vin din localitatile invecinate: Valureni, Ungheni, Cristesti, Mureseni, Livezeni, Budiului dar si din cartierul Tudor, “ a continuat cea care intre timp a absolvit si cursurile facultatii de pedagogie a ciclului primar de la Cluj-Napoca. Imbracati in uniformele ce amintesc de trecut, copiii invata dupa metoda traditionala ce imbina armonios si noutatile adecvate ce apar in domeniu. Optional invata engleza, joia dupa-masa iau lectii de dans, iar din februarie opt dintre ei vor urma tocmai la “President”, un curs de inot. “Avem trei copii ce provin din familii mixte, limba lor materna fiind romana, dar au ales sectia maghiara ca sa insuseasca si limba si cultura celuilalt parinte,” a mai adaugat invatatoarea la prezentarea clasei. Saptamana viitoare impreuna cu elevii vor organiza serbarea de Farschung, cand distractia va fi cu atat mai mare cu cat si unii parinti, elevii dar chiar si invatatoarea vor veni mascati la eveniment. (Eliza Muntean,Lorand Pintea)
*Material preluat din cotidianul "Zi de zi"/14.01.2010
Voievozi romani...
Mircea cel Batran
Mircea cel Bătrân era fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I. El a fost supranumit de cronicari "cel Bătrân" pentru a-l deosebi de alţi domnitori anonimi. Noul domnitor urmează la tron într-un moment când în Peninsula Balcanică se lărgea expansiunea otomanilor, în faţa pericolului extern,A fost domnitorul valah care a reusit prima victorie a Tarii Romanesti impotriva Imperiul Otoman, la Rovine, in anul 1395. De altfel, Mircea a fost singurul european, pana la albanezul Skanderbeg, care reusea o asemenea performanta. A fost unul dintre cei mai straluciti voievozi pe care i-a avut Tara Romaneasca, viteaz in razboi, iscusit diplomat in timp de pace, bun organizator si carmuitor de tara, pana chiar si dusmanii l-au laudat. Astfel, un cronicar al turcilor, Leunclavius il socoteste drept „cel mai viteaz si cel mai ager dintre principii crestini”. Pe vremea lui Mircea cel Batran, Tara Romaneasca a atins cea mai mare intindere din toate timpurile. Tara Romaneasca se intindea asadar si peste munti, unde domnul avea ca feude Amlasul si Fagarasul, cuprindea si malul drept al Dunarii incepand cam din dreptul Turtucaiei. Toate aceste teritorii, le-a dobandit prin lupte cumplite, in care au murit mii sau sute de mii de oamenii, insa in afara de luptele sale stralucite, Mircea cel Batran mai este insemnat si prin felul cum a stiut sa gospodareasca tara , facand sa se rezolve comertul si viata economica, in general. El a acordat brasovenilor un nou tratat de comert, 1413, specificand vama pe care ei trebuiau sa o plateasca; se aduceau marfuri atat din Rasarit, „de peste mare“, cat si din Apus, tocmai din extremitatea cealalta a Europei. Alte doua tratate de comert au fost acordate de voievod liovenilor, unul probabil in 1403, al doilea in 1409.
Mircea a canalizat relaţiile sale
Mircea cel Bătrân era fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I. El a fost supranumit de cronicari "cel Bătrân" pentru a-l deosebi de alţi domnitori anonimi. Noul domnitor urmează la tron într-un moment când în Peninsula Balcanică se lărgea expansiunea otomanilor, în faţa pericolului extern,A fost domnitorul valah care a reusit prima victorie a Tarii Romanesti impotriva Imperiul Otoman, la Rovine, in anul 1395. De altfel, Mircea a fost singurul european, pana la albanezul Skanderbeg, care reusea o asemenea performanta. A fost unul dintre cei mai straluciti voievozi pe care i-a avut Tara Romaneasca, viteaz in razboi, iscusit diplomat in timp de pace, bun organizator si carmuitor de tara, pana chiar si dusmanii l-au laudat. Astfel, un cronicar al turcilor, Leunclavius il socoteste drept „cel mai viteaz si cel mai ager dintre principii crestini”. Pe vremea lui Mircea cel Batran, Tara Romaneasca a atins cea mai mare intindere din toate timpurile. Tara Romaneasca se intindea asadar si peste munti, unde domnul avea ca feude Amlasul si Fagarasul, cuprindea si malul drept al Dunarii incepand cam din dreptul Turtucaiei. Toate aceste teritorii, le-a dobandit prin lupte cumplite, in care au murit mii sau sute de mii de oamenii, insa in afara de luptele sale stralucite, Mircea cel Batran mai este insemnat si prin felul cum a stiut sa gospodareasca tara , facand sa se rezolve comertul si viata economica, in general. El a acordat brasovenilor un nou tratat de comert, 1413, specificand vama pe care ei trebuiau sa o plateasca; se aduceau marfuri atat din Rasarit, „de peste mare“, cat si din Apus, tocmai din extremitatea cealalta a Europei. Alte doua tratate de comert au fost acordate de voievod liovenilor, unul probabil in 1403, al doilea in 1409.
Mircea a canalizat relaţiile sale
sâmbătă, 16 ianuarie 2010
Revoluţia română de la 1848
Revolutia de la 1848 in Moldova
Generatia de la 1848 pregateste revolutia din Tarile Romane la mijlocul secolului XIX . Impactul revolutiei din februarie de la Paris, al celei de la Viena , din martie 1848 este puternic resimtit si in Muntenia , Moldova si Transilvania , cu atat mai mult cu cat unii membri ai Cercului revolutionar roman de la Paris chiar participa la evenimente. Revolutia antreneaza in iuresul ei toate cele trei tari. În primãvara anului 1848, tensiunea socialã si politicã în Principate a crescut foarte mult. Datoritã conditiilor istorice concrete, programul revolutiei române a evoluat între minimal - reafirmarea statutului particular al Tãrilor Române în plan international si în raporturile cu Poarta Otomanã - si maximal - constituirea Statului National Român, idee sustinutã de cãtre toti conducãtorii Revolutiei romane.
In Moldova, miscarea revolutionara a avut un caracter moderat
Generatia de la 1848 pregateste revolutia din Tarile Romane la mijlocul secolului XIX . Impactul revolutiei din februarie de la Paris, al celei de la Viena , din martie 1848 este puternic resimtit si in Muntenia , Moldova si Transilvania , cu atat mai mult cu cat unii membri ai Cercului revolutionar roman de la Paris chiar participa la evenimente. Revolutia antreneaza in iuresul ei toate cele trei tari. În primãvara anului 1848, tensiunea socialã si politicã în Principate a crescut foarte mult. Datoritã conditiilor istorice concrete, programul revolutiei române a evoluat între minimal - reafirmarea statutului particular al Tãrilor Române în plan international si în raporturile cu Poarta Otomanã - si maximal - constituirea Statului National Român, idee sustinutã de cãtre toti conducãtorii Revolutiei romane.
In Moldova, miscarea revolutionara a avut un caracter moderat
vineri, 15 ianuarie 2010
III B la Muzeu...
Insotiti de invatatoarea lor, Florentina Muntean, elevii clasei a III-a B au facut o vizita extrem de utila la muzeele de istorie si cel de stiinte naturale.Cu veselie multa, dar si cu dorinta de a cunoaste, ei au primit explicatii pertinente si au ramas cu amintiri de neuitat.Trecutul locului, multitudinea de artefacte si de obiecte vechi, modul in care ele sunt scoase in evidenta, pentru a ne oferi informatie si dovezi, au insemnat tot atatea aspecte interesante.Cum interesanta a fost si expozitia de obiecte specifice Sarbatorilor.E firesc, totul s-a terminat la o mica sueta la Mc. Donald's.
Gandul si fapta lui Mihai Viteazul
BĂTĂLIA DE LA CĂLUGĂRENI, 1595
Mihai Viteazul este făuritorul primei uniri politice a românilor, fiind un erou de epopee al luptelor pentru neatârnare şi libertate. Acesta s-a născut într-o aşezare de la gurile Ialomiţei, în anul 1558, avându-i ca părinţi pe Pătraşcu Vodă cel Bun şi Tudora, sora lui Iane Epirotul, Ban al Olteniei.
Potrivit cronicarilor vremii, Mihai Viteazul era un bărbat vestit şi ales prin naştere, cât şi prin statura lui mândră. Era un om cinstit şi înţelept ce îşi iubea ţara şi semenii, fiind apreciat pentru sufletul său nobil şi curajul de “a săvârşi isprăvi grele”.
În ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, Ţările Române cunosc cea mai puternică creştere a dependenţei lor faţă de Imperiul Otoman de până atunci.
Printre numeroasele sale lupte duse cu Imperiul Otoman, bătălia de la Călugăreni reprezintă o importantă victorie care consolidează poziţia românilor în faţa turcilor. Nicolae Bălcescu afirma că bătălia de la Călugăreni reprezintă "briliantul cel mai stralucitor al cununei gloriei romane".
Bătălia a avut loc la 13/23
Mihai Viteazul este făuritorul primei uniri politice a românilor, fiind un erou de epopee al luptelor pentru neatârnare şi libertate. Acesta s-a născut într-o aşezare de la gurile Ialomiţei, în anul 1558, avându-i ca părinţi pe Pătraşcu Vodă cel Bun şi Tudora, sora lui Iane Epirotul, Ban al Olteniei.
Potrivit cronicarilor vremii, Mihai Viteazul era un bărbat vestit şi ales prin naştere, cât şi prin statura lui mândră. Era un om cinstit şi înţelept ce îşi iubea ţara şi semenii, fiind apreciat pentru sufletul său nobil şi curajul de “a săvârşi isprăvi grele”.
În ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, Ţările Române cunosc cea mai puternică creştere a dependenţei lor faţă de Imperiul Otoman de până atunci.
Printre numeroasele sale lupte duse cu Imperiul Otoman, bătălia de la Călugăreni reprezintă o importantă victorie care consolidează poziţia românilor în faţa turcilor. Nicolae Bălcescu afirma că bătălia de la Călugăreni reprezintă "briliantul cel mai stralucitor al cununei gloriei romane".
Bătălia a avut loc la 13/23
miercuri, 13 ianuarie 2010
Inscrieri la clasa I
Scoala noastra a inceput inscrierile pentru clasa I , atat la sectia romana, unde e necesar sa luati contact cu invatatoarele Mariana Muresan si Mirela Moldovan, cat si la sectia maghiara, unde sunteti asteptati de invatatoarele Moldovan Leila si Marton Izabela. Educatia copiilor dumneavoastra depinde de modul in care va informati si mediul in care isi desfasoara activitatea, iar Scoala Generala Nr. 2 are o traditie in a forma oameni de nadejde. Mentionam ca inscrierile au loc intre orele 8-12 si ca, fiind una dintre scolile de elita in invatamantul preuniversitar muresean, locurile sunt limitate. E necesar sa aveti la voi,intr-un dosar plic,o copie dupa certificatul de nastere al copilului,copii dupa actele de ideintitate ale parintilor si, daca este cazul, copie dupa sentinta de divort.Va asteptam cu drag!
Piramidele egiptene
Despre piramide, s-au scris şi se vor scrie multe…versiuni, unele adevărate, altele mai puţin adevărate, altele doar presupuneri şi păreri…
Arhitectura Egiptului este cea mai grandioasă şi cea mai durabilă din lume. Masivitatea şi stabilitatea sunt cele două trăsături care frapează călătorul străin, fie că admiră piramidele, fie că se opreşte la baza pilonilor templelor. Arhitectura este expresia fidelă a sufletului poporului ce a creat-o. Şi, fiindcă pe valea Nilului viaţa terestră avea mai puţină importanţă decât nemurirea, evident că arhitectura funerară a fost mai prolifică. Templele şi mormintele sunt cele care merită întreaga atenţie a cercetătorilor.
Despre instrumentele şi metodele de observare astronomică ale vechilor egipteni nu se ştiu prea multe. În aceste conditii, este uimitoare dispunerea piramidelor, cu o precizie greu de atins chiar şi azi. Savantul Biot le descrie calculele subsidiare astfel:
„Pe o platformă de piatră, aliniată perfect la orizontală cu ajutorul echerului si al firului de plumb, aşezaţi o riglă cu muchii ascuţite, asemenea celor din mormintele egiptenilor, şi, dimineaţa, în orice zi, orientaţi-o spre punctul de unde rasare Soarele la orizont şi trasaţi pe o platformă o linie dreaptă, după acea directie. Seara, mai trasaţi una urmărind punctul de apus: la egala distanţă între linii, pe bisectoarea unghiului format, veţi obţine meridianul ce va indica direcţia Nord – Sud. Tot astfel s-a conceput şi orientarea piramidelor.”
Pentru a întelege cât mai bine necesitatea construirii piramidelor, trebuie să întelegem cât mai bine credinţele vechilor egipteni: aceştia credeau că cel mort se va duce în Lumea de Dincolo, unde îl aşteptă fericirea şi o viaţă mult mai bună decât cea pe care a avut-o pe pământ. De aceea, oamenii trebuiau să îşi păstreze corpul pentru Lumea de Dincolo. Aceasta a dus la procesul de mumificare, prin care fiecare corp era îmbălsămat şi apoi îmbrăcat în feşe fine, după care era împodobit cu ce avea mortul mai de preţ: bijuterii, obiecte care pot demonstra că a avut pe pământ o viaţă glorioasă, precum şi alte lucruri despre care se credea ca îi pot oferi o viaţa confortabilă în Lumea de Dincolo.
Sursa: http://www.egiptul-antic.info/piramidele.htm
Alex Harpa, cls. a V-a A
Un copil "deosebit"?
Locuitorii plantei Pluto erau in mijlocul unui experiment cand, dintr-o data, un computer a descoperit o eroare.Toate calculatoarele au inceput sa se viruseze iar ei,intrati in panica,au incercat sa rezolve aceasta greseala,dar nu au reusit.
In acel experiment era vorba de crearea unui copil,dar cu puterile pe care doar locuitorii planetei Pluto le aveau.
In urma acestei virusari,camera in care era tinut acest copil a explodat, iar incubatorul unde era tinut bebelusul a zburat in cosmos si a aterizat direct pe Terra.Aeronava a aterizat pe marginea unei sosele principale.O pereche proaspat casatorita era in drum spre destinatia marcata pentru luna de miere .Surprinsi, au vazut bebelusul in mijlocul unei gropi.Repede au oprit masina si au fugit la el.S-au uitat unul la celalt nu isi puteau imagina de unde aparuse.Au stat si s-au gandit mult ce sa faca cu micutul baiat dar,la urma urmei, s-au gandit ca totusi nu pot lasa aici un bebelas de unul singur.L-au luat in masina si au hotarat ca urmatoarea zi il vor duce la sectia de politie pentru a-i cauta parintii.Asa au si facut.Dar parintii copilului nu au fost gasiti,asa ca Ioana si Georgian au hotarat ca il vor adopta.Numele copilului a fost Raul, dar ii spuneau Micul Print.
Anii treceau iar Micul Print nici nu mai era atat de mic.A crescut si a devenit un baiat inalt cu muschii dezvoltati, blond,si cu ochii albastrii,devenise deja un adolescent.Avea tot ce isi dorea, deoarece Ioana si Georgian ii faceau toate poftele iar il iubeau ca pe propriul fiu.
Cum trecea timpul, parinti isi dadeau seama ca este un copil foarte special avea o putere foarte mare pe care nici un adult in toata firea lui nu o avea. Alerga foarte repede, iar uneori stia de fiecare data cand urma sa se intample ceva interesant. Neobisnuit,simtea cum mii de fluturi ii zboara in stomac ,iar parca un glas ii soptea pe unde sa mearga.La scoala mereu intra in bucluc si intotdeana, cei care uneori se bateau cu el,ieseau sifonati rau in urma conflictului.Parintii ii repetau mii si mii ori sa isi stapaneasca puterile. Niciodata nu isi putea stapanii insa mania,asa ca,daca simtea ca ar trebui sa se razbune,apela la puterile lui.Se baga in multe certuri,dar intotdeana iesea invingator.Oamenii,prietenii din jurul lui, au inceput sa puna intrebari .Ei au ajuns la concluzia ca Micul Print nu este un adolescent normal.Au aparut savanti care vroiau sa faca experimente pe el.Doreau sa il cerceteze.Treptat viata lui a devenit un calvar!
Uneori e bine sa ai puteri supranaturale,dar daca acest lucru iti face viata mai grea e si mai bine sa renunti la ele.Fiecare dintre noi are ceva special.Depinde doar de el sa il foloseasca doar daca este cazul.
Hamar Andrea, cls a VIII-a D
In acel experiment era vorba de crearea unui copil,dar cu puterile pe care doar locuitorii planetei Pluto le aveau.
In urma acestei virusari,camera in care era tinut acest copil a explodat, iar incubatorul unde era tinut bebelusul a zburat in cosmos si a aterizat direct pe Terra.Aeronava a aterizat pe marginea unei sosele principale.O pereche proaspat casatorita era in drum spre destinatia marcata pentru luna de miere .Surprinsi, au vazut bebelusul in mijlocul unei gropi.Repede au oprit masina si au fugit la el.S-au uitat unul la celalt nu isi puteau imagina de unde aparuse.Au stat si s-au gandit mult ce sa faca cu micutul baiat dar,la urma urmei, s-au gandit ca totusi nu pot lasa aici un bebelas de unul singur.L-au luat in masina si au hotarat ca urmatoarea zi il vor duce la sectia de politie pentru a-i cauta parintii.Asa au si facut.Dar parintii copilului nu au fost gasiti,asa ca Ioana si Georgian au hotarat ca il vor adopta.Numele copilului a fost Raul, dar ii spuneau Micul Print.
Anii treceau iar Micul Print nici nu mai era atat de mic.A crescut si a devenit un baiat inalt cu muschii dezvoltati, blond,si cu ochii albastrii,devenise deja un adolescent.Avea tot ce isi dorea, deoarece Ioana si Georgian ii faceau toate poftele iar il iubeau ca pe propriul fiu.
Cum trecea timpul, parinti isi dadeau seama ca este un copil foarte special avea o putere foarte mare pe care nici un adult in toata firea lui nu o avea. Alerga foarte repede, iar uneori stia de fiecare data cand urma sa se intample ceva interesant. Neobisnuit,simtea cum mii de fluturi ii zboara in stomac ,iar parca un glas ii soptea pe unde sa mearga.La scoala mereu intra in bucluc si intotdeana, cei care uneori se bateau cu el,ieseau sifonati rau in urma conflictului.Parintii ii repetau mii si mii ori sa isi stapaneasca puterile. Niciodata nu isi putea stapanii insa mania,asa ca,daca simtea ca ar trebui sa se razbune,apela la puterile lui.Se baga in multe certuri,dar intotdeana iesea invingator.Oamenii,prietenii din jurul lui, au inceput sa puna intrebari .Ei au ajuns la concluzia ca Micul Print nu este un adolescent normal.Au aparut savanti care vroiau sa faca experimente pe el.Doreau sa il cerceteze.Treptat viata lui a devenit un calvar!
Uneori e bine sa ai puteri supranaturale,dar daca acest lucru iti face viata mai grea e si mai bine sa renunti la ele.Fiecare dintre noi are ceva special.Depinde doar de el sa il foloseasca doar daca este cazul.
Hamar Andrea, cls a VIII-a D
luni, 11 ianuarie 2010
MISS SCOALA 2
Cele mai multe voturi au fost obtinute de Donatella Fagaras(869),declarata MISS POPULARITATE, urmata de Madalina Man(527) si Anca Suteu(285).Au participat:
1. Anca Suteu
2.Diana Nicoleta Brihan
3.Iulia Costache
4.Madalina Man
5.Donatella Fagaras
6.Larisa Sabau
7 .Raluca Berta
8.Andreea Catana
9. Alina Bosa
10.Denia Petrita
11.Amanda Fagaras
12.Iris Gherendi
13.Denisa Sandor
14.Paula Rotar
15.Cristina Oprea
16.Tania Gutu
17.Ancuta Moldovan
18.Andreea Stoica
19.Raluca Scridon
21.Adela Pop
22.Bako Evelin
23.Moldovan Carina
24.Dan Edina
25.Lazar Anamaria
26.Diana Voda
27.Loredana Ianos
28.Ruxandra Saplacan
29.Maria Frenti
30.Paula Lavric
31.Karina Suceava
32.Octavia Moldovan
33.Andreea Nacu
34.Roxana Lepadatu
35.Larisa Sabau
36.Mihaela Bucur
37.Flavia Beica
38.Nora Calbaza
39.Cristina Alempi
40. Bianca Moldovan
41.Diana Vaida
1. Anca Suteu
2.Diana Nicoleta Brihan
3.Iulia Costache
4.Madalina Man
5.Donatella Fagaras
6.Larisa Sabau
7 .Raluca Berta
8.Andreea Catana
9. Alina Bosa
10.Denia Petrita
11.Amanda Fagaras
12.Iris Gherendi
13.Denisa Sandor
14.Paula Rotar
15.Cristina Oprea
16.Tania Gutu
17.Ancuta Moldovan
18.Andreea Stoica
19.Raluca Scridon
21.Adela Pop
22.Bako Evelin
23.Moldovan Carina
24.Dan Edina
25.Lazar Anamaria
26.Diana Voda
27.Loredana Ianos
28.Ruxandra Saplacan
29.Maria Frenti
30.Paula Lavric
31.Karina Suceava
32.Octavia Moldovan
33.Andreea Nacu
34.Roxana Lepadatu
35.Larisa Sabau
36.Mihaela Bucur
37.Flavia Beica
38.Nora Calbaza
39.Cristina Alempi
40. Bianca Moldovan
41.Diana Vaida
Abonați-vă la:
Postări (Atom)