marți, 24 aprilie 2012

Pestisorul de aur


       Ştiu că peştişorii de aur sunt personaje de poveste şi nu pot interveni în viaţa mea. Dacă ar fi să-mi exprim totuşi trei dorinţe cred că în primul rând mi-aş dori să fiu sănătos. Am văzut adesea copilaşi bolnavi şi trişti.
Apoi, tare mult aş vrea să merg pe drumul cel bun. De multe ori îmi doresc să fac o faptă bună, mă străduiesc şi totuşi se întâmplă să nu-mi reuşească. Atunci mă mâhnesc tare mult. Poate este spre binele meu, ca să perseverez, să devin smerit şi să-mi eliberez sufletul de păcate.
Şi dacă tot suntem pe tărâmul dorinţelor, mi-aş dori să învăţ cât mai multe lucruri, să dobândesc deprinderi iar când voi fi mare să-i ajut pe semenii mei. Eu sunt doar un copil şi în afara familiei au fost puţini oameni care m-au ajutat, m-au susţinut şi m-au încurajat. Datorită firii mele mereu jucăuşe şi uneori chiar zburdalnice, adulţii îşi pierdeau repede încrederea în mine şi era nevoie de multă muncă să le-o câştig din nou. Dar norocul meu este că m-a descoperit sau am aflat-o, nu ştiu cum s-a întâmplat, „o zână” bună, reală care credeţi-mă, chiar există şi nu numai că îmi dă curaj dar chiar mă inspiră în multe acţiuni ale mele. Şi dacă zânele bune există cu adevărat de ce n-ar exista şi peştişori de aur? Aşadar să-i căutăm dragi copii!
Serafim Hancu, cls. a VI-a A