miercuri, 5 mai 2010

“Din istorie popoarele învaţă că n-au învăţat nimic din istorie.” (Hegel)

MOTTO:
“Tot ceea ce trebuie făcut pentru ca răul să învingă, este să nu facem nimic” (Churchill)



Adolf Hitler s-a născut la 20 aprilie 1889 în Braunau am Inn, în partea de vest a Imperiului Austro-Ungar. Tatăl său, Alois Schicklgruber, era funcţionar vamal şi lucra la frontiera dintre Germania şi Austria, aproape de Braunau. A circulat zvonul potrivit căruia Alois ar fi fost fiul natural al negustorului înstărit Frankenberger (din Graz), în slujba căruia muncea mama sa, Anna-Maria Hiedler. Însă acest zvon nu a fost confirmat. Nu au fost găsite documente care să ateste existenţa respectivului comerciant, nici că mama lui Hitler ar fi lucrat în Graz în perioada relevantă. După toate probabilităţile, zvonul a fost lansat de guvernatorul general nazist al Poloniei [Hans Frank]. Alois şi-a schimbat numele în Hitler, după numele de fată al bunicii, Hüttler, cât şi după numele tatălui său vitreg, Johann-Georg Hiedler - toate trei fiind variante ale aceluiaşi nume de familie, oscilaţiile ortografice fiind puse pe seama notarilor.
În şcoala primară a fost un elev bun. Însă la gimnaziu
, în Linz nu s-a remarcat. Potrivit dascălilor lui, a fost „un elev inteligent, dar fără nicio dorinţă de muncă”. Nu îi plăceau ştiinţele naturale şi matematica, era înclinat mai mult către artă. În 1907, la 18 ani, Adolf avea ambiţii să devină un pictor cunoscut, ca marii lui idoli. După moartea părinţilor, s-a mutat în 1907 la Viena, unde a încercat să se înscrie la Academia de Arte Frumoase, dar nu a reuşit să treacă examenele de admitere. Moartea mamei sale (21 decembrie 1907) l-a marcat mult. După cum afirma el însuşi, „Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost în stare să o iubesc”. Dovada poate fi un poem scris în memoria mamei sale. Timp de şase ani a dus o viaţă mizeră în cele mai sărace cartiere ale oraşului, singura sursă de venit fiindu-i ilustratele cu diferite clădiri din Viena, pe care le picta şi vindea în cafenele.
Hitler, care îşi ascundea cu greu complexul de inferioritate, străduindu-se să-l anihileze cu diferite extravaganţe, se comporta în lumea bună ca un şcolar. Lipsa de curaj faţă de femei căpăta uneori accente caricaturale. Deseori, după ce lua cina într-una din casele acestei aristocraţii, îngenunchea dintr-odată în faţa gazdei, făcându-i declaraţii de dragoste.
De altfel, viaţa particulară a lui Hitler a fost înconjurată întotdeauna de o aură de mister. Tot felul de zvonuri sumbre au circulat despre cele petrecute în locuinţa din Munchen din momentul în care acolo s-a mutat nepoata lui. În faţa poporului însă, Adolf Hitler apărea ca o personoficare a purităţii şi castităţii, ceea ce n-a rămas fără ecou în rândul celor devotaţi lui Hitler în perioada celui de-al treilea Reich. Se pare că Hitler a iubit, şi încă foarte mult o singură femeie: nepoata sa, Angelica (Geli) Raubal, fiica surorii sale. A fost o dragoste perversă, neobişnuită. O bătea cu sălbăticie din cauza geloziei sale maladive. Nu puţini au fost cei împotriva cărora a luat măsuri din cauză că şi-au premis să o curteze pe Geli. La momentul respectiv, s-a decis că moartea lui Geli, în casa lui Hitler, a fost sinucidere, dar dovezile şi declaraţiile ulterioare ridică suspiciunea unei crime. Se pare că Angelica, însărcinată fiind cu un evreu, a vrut să-l părăsească pe Hitler. Afrontul adus de către fată orgoliului său ar fi fost intolerabil pentru un om ca Hitler. În plus, sub nicio formă nu ar fi putut accepta ca nepoata lui să nască un copil pe jumătate evreu. Cu toate acestea, pe nimeni nu a iubit aşa cum a iubit-o pe Geli.
Nici despre Eva Brown nu se cunosc foarte multe lucruri. L-a întâlnit pe Adolf Hitler în 1929, când avea doar 17 ani şi a fost puternic impresionată de acesta. Doi ani mai târziu îi scria Fuhrer-ului umătoarea scrisoare: “Dragă domnule Hitler, doresc să vă mulţumesc pentru seara plăcută de la teatru. A fost de neiutat. Vă voi fi întotdeauna recunoscătoare pentru pentru prietenia pe care mi-o arătaţi. Număr orele care ne despart pâna la următoarea întâlnire…”.
Eva a acceptat curând să-l însoţească pe Hitler la cabana lui din Alpi. Atracţia dintre ei a fost imediată şi Eva Braun a devenit amanta lui Adolf Hitler. Următorii 16 ani au trăit împreună. Dar întro clipă de disperare cauzată de singurătate, Eva Broun a mărturisit “Ca femeie nu am nimic de la Hitler”. Cu toate acestea l-a iubit suficient de mult ca să accepte să se sinucidă împreună cu el.
Bibliografie:
Marian Podkowinski,Hitler şi Arhanghelii morţii, , ed. Hyperion, 2001, p. 20-36 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler
 Andrei Dobre, cls. a VII-a A