Moda de atunci era foarte eleganta ,se purtau palarie asortata cu manusile si geanta. Eleganta din anii aceia s-a pierdut in timp si treptat a ramas doar amintirea acelor vremuri transformata in istorie. Mi-ar fi placut sa am palarii de toate culorile si pentru evenimente speciale neaparat sa fie neagra asortata cu acul. In perioada interbelica femeia s-a dezvoltat mult trecand de la stadiu de femeie de casa la stadiu de doamna in societate. Influentele frantuzesti si-au pus amprenta asupra Bucurestiului si asupra femeii. Sa iesi la o promenada pe Lipscani si la cumparaturi pe Magheru nu isi permiteau decat doamnele din inalta societate. Sa mergi la baluri si serata in lumea buna unde neaparat era cineva nou venit tocmai din Franta insemna intrarea in contact cu ceva nou. Femeile isi etalau toaletele de seară unde trebuiau sa aiba o rochie neagra asortata cu o palarie neagra , perle si o
poseta plic dar si colectia de blanuri. Toate acestea s-au pierdut în timp.Pe vremea aceia doamnele intrau pe Lipscani cu trasura cu cai care oprea in fata magazinului pana termina doamna de probat, de luat masura si ales modelul. Intre timp era servita ori cu o cafea, ori cu o dulceata cu apa rece. Fara ostentatie si fara spectacol, moda in "orasul de lux si foc" cum a fost botezat de calatorii straini, aduce un seducator parfum de "savoir être". Grija pentru vestimentatie, etalon al modernitatii s-a nascut o data cu lumea buna care isi dadea intalnire "intr-o carciumioara la sosea", cu vremea seratelor muzicale si literare unde luxul se exhiba, a iubirilor interzise ramase prin scrisori ori jurnale interbelice sau rostite pe furis, intre etaje de flori . Palaria mica, indesata pe cap, era asortata margelelor sirag de 1 metru care faceu sa straluceasca ochii fetelor. Bucurestiul a avut o mare traditie in accesorii in anii '20-'30 cand existau meseriasi si designeri buni. Atelierele si magazinele lor se intindeau de-a lungul Caii Victoriei. Erau nume cunoscute, ca Nelu Mihaileanu si Djabulov. Aveau lucruri care rivalizau cu ce gaseai la Paris sau Viena. Noul cod vestimentar introduce extravaganta, gratia si rafinamentul. Se tine pasul cu moda pariziana si charlestonul aniilor '20. Femeile incep sa-si taie parul scurt in stilul bob, drept sau buclat. Vopsitul podoabei capilare ascunsa de palarii cu numeroase accesorii tip voalete si aplicatii viu colorate avea un succes nebun; tot atunci se inventeaza ondulatorul cu aburi, care nu dauna parului. Rochiile devin mai scurte "trei sferturi" sau pana la genunchi, fusta se largeste prin clini. Se poarta fuste evazate, "Margarete de ploaie" sau stil lalea, "morning glory". Talia era cazuta cu grija peste solduri lasand sa se vada formele.
Materialele folosite pentru crearea pieselor vestimentare sunt pastelate, fine, adesea cu dantela. Fustele-clopot sunt in mare voga, ceea ce alimenteaza aparitia unui nou standard al corpului feminin pe linia literei "S". Cu alte cuvinte, partea superioara a corpului este usor opulenta, talia concureaza cu cea a unei viespi, iar partea inferioara este inclinata spre exterior. Aceste forme sunt obtinute cu ajutorul unui corset special, in masura sa modeleze o talie cu circumferinta de 55 cm. Chiar daca vehement combatute de catre medici, majoritatea femeilor erau gata sa se sacrifice si sa poarte aceste corsete pentru a fi in pas cu moda.
Asta nu inseamna totusi ca in zilele noastre moda este ceva rau , de care trebuie sa ne desprindem. Este inca un limbaj, un lucru care ne leaga sau ne indeparteaza unii de altii, este un mod simplist totusi de a cataloga oamenii, dar nu unul neglijabil. Exista inca mari designeri care fac din moda o adevarata arta, iar noi trebuie doar sa-i vedem si sa intelegem atat partile bune cat si pe cele rele.
Diferentele sunt evidente intre aceste doua epoci descrise succint,insa moda este si atunci dar si acum doar „ o epidemie bine dirijata” cum spune George Bernard Shaw, un scriitor irlandez laureat cu premiul Nobel pentru literatura, fiind si critic de arta.
Bibliografie:
http://maryaella.wordpress.com/2009/04/14/perioada-interbelica-apogeul-modei/
Gh.Bulgar, Irina Panovf , Istoria Modei ,editura ART, , paginile 19-28
Bodnar Karina, cls. a VII-a B