În vacanţa de vară, am fost cu familia la bunici.
Bunicii mele i-am dus seminţe de panseluţe, florile mele preferate.
Când le-a văzut, le-a si plantat, iar spre sfârşitul verii, ele au înflorit. Dar dintre toate a fost pentru mine o panseluţă specială! Una
care avea toate culorile.
În fiecare zi am stat cu ea şi am
povestit. Din două-n doua zile, am udat-o. Ea mi-a spus poveşti, glume şi nişte
sfaturi pentru şcoală. Eu i-am povestit despre cum e să poţi merge unde vrei,
pentru că ea şi-ar fi dorit să poată să călătorească cu mine.
Când
era vremea să plec, îmi venea să plâng. Nu mă puteam despărţi de panseluţă. Aş lua-o
cu mine, dar va muri pe drum. Unele lucruri au locul lor.
Diana Harpa, cls a IV-a B
