O noapte cu luna...

…Un val de intuneric coboara din inaltimi , iar intr-o clipa totul e sub un voal fumuriu…

   In defilarea sclipirilor de lumina apare si regina , luna . Cum se instaleaza pe tronul sau , cerul intunecat se lumineaza , iar pamantul primeste ici , colo pete de lumina.

   Razele blande ale lunii , patrund fiecare coltisorr al lumii , dar aici , parca luna lasa noapte de noapte cele mai multe diamante din comoara ei.

   Casele mici ,tacute , sunt dezmierdate de regina cu multe raze blande , iar copacii , dezbracti de haina lor verde simt in fiecare noapte mengaierea unei mame bune. Vietuitoarele somnoroase sunt purtate lin in lumea viselor , iar florile sunt protejate mereu de frig si frica de a ramane singure… Dar omul..

…Omul care are norocul sa primeasca darul naturii , sa viseze intr-o astfel de noapte … primeste un basm, un basm povestit chiar de regina. El vede frumusetea si grija lunii care isi trateaza toti supusii cu blangete si ale carei raze cu siuranta in acea noapte au patruns inima unei fete pe care a umplut-o cu multa lumina si speranta.

Stefania Pop, cls. a VII-a A