De ce realizam asa tarziu
Ca viata nu-i un nimic?
De multe ori zici ca de ce o ai,
Dar daca nu ar fi,la ce ai folosi?
De ce nu ne bucuram de ce avem?
Si daca-avem, noi vrem mai mult
Dar daca nimic nu ai avea
Crezi ca ce e in jur ar mai conta?
Un lucru mic,un lucru mare,conteaza
Caci toate au un rost
Si daca nu ar fi fost
Poate nu erai nimic.. si nimeni…
Si daca nu ai avea nimic
Si te-ai uita la altii
Ti-ai da seama
Ca ce valoreaza mai mult e viata.
Daca ai sti ca acasa nimic nu te asteapta
Nici familie,nici mancare pe masa
Orice lucru care l-ai gasi
Te-ar face fericit
Dar,trebuie sa sti ca,cat timp esti bine,
Esti plin de bogatie,
Caci altii au murit
Si nu s-au bucurat de absolut nimic.
Prietenii
Prietenia ce conteaza
E cea adevarata
Caci prietenii-ti sunt fratii
Dar nu cei adevarati,ci altii
Fara prieteni poate nu ai avea ceva
Caci ei sunt o treime din viata ta
Prietenii te ajuta la bine si la greu
Caci ei se gandesc la tine mereu
Sunt niste ingeri,dar fara aripi
Sunt niste oameni,dar au ceva in plus
Au in plus prietenia,
Care valoreaza cat lumea
Ce ar fi lumea fara prieteni
Caci totul ar fi sec,
Iar daca toti am fi singuri
Cine ne-ar mai ajuta la bine si la greu?
Prietenia e ca fratia
E buna in toate
Si toti ne ajutam
Pana intr-o zi cand, cu toti plecam.
Atunci vom uita ca prieteni am fost
Vom uita de ele,de toti..
Vom uita de zilele bune
Si se va transforma intr-un album de taciune.
Daca in trecut nimic nu strica prietenia
In prezent o strica mai mult obraznicia,
In viitor nu va mai exista
Si asa toata prietenia s-a terminat.
Prietenia e ca focul
Pe care oricata apa ai pune
Niciodata nu se va stinge
Si ea va ramane carbune.
Prietenii adevarate putine exista
Si cele mai multe nu tin pana la sfarsit
Caci la jumatate drumului sau oprit
Si alt prieten te va inlocui.
ANAMARIA DIANA LAZAR, cls. A VI-a B
