Nu poate oricine sa fie profesor…Trebuie sa ai inclinatie pentru astfel de lucruri… Sa ai rabdare si sa iubesti copiii.
Astfel de profesori avem si noi . Zi de zi acestia ne invata lucruri noi si ne inteleg in toate problemele noastre… Sunt ca a doua noastra familie . Mereu putem avea incredere in ei . Sunt intelegatori si tot ce fac , fac spre binele nostru, desi uneori ne par prea aspri. Asta e meseria lor si trebuie sa si-o indeplineasca.
Cu siguranta, la Scoala 2 avem unii dintre cei mai buni profesori din judet , din tara , din lume. Ei ne ajuta, impreuna cu parintii nostril, sa pornim in viata. Cu ajutorul lor incepem sa ne conturam ca oameni.
Acum de ziua lor a venit timpul sa le multumim pentru tot ce fac pentru noi…
Astfel ca, va multumim dragi profesori pentru ca sunteti mereu aici, pentru ca veniti la scoala sa ne invatati si pe noi cate putin din cunostintele dumneavoastra , ca
ne incurajati sa ne implinim visele si ca mai presus de toate ca sunteti si prietenii nostrii .Ca ne respectati.
ne incurajati sa ne implinim visele si ca mai presus de toate ca sunteti si prietenii nostrii .Ca ne respectati.
Va rugam de asemenea sa ne iertati pentru tot ce v-am gresit de-a lungul timpului si pentru faptul ca de multe ori nu ne-am comportat cu dumneavoastra asa cum meritati.
Din partea noastra, a elevilor vrem sa va uram un calduros : LA MULTI ANI!
Stefania Pop ,cls. a VII-a A
Am dorit, cu această ocazie, sa scriu despre profesorii mei, care m-au atras în mrejele disciplinelor şcolare.
De mult timp mă gândeam să scriu un articol în cinstea profesorilor mei. Unii dintre ei m-au ajutat. Alţii au încercat să facă lucrul acesta. Unora le-a ieşit. Altora nu prea. Totul a depins de harul lor pedagogic şi de măsura talentului lor de a dărui. Atât cunoştinţe cât şi o parte din sufletul lor.
Eu nu as putea fi profesoară. Nu am răbdarea, rigurozitatea şi dăruirea fără de care nu te poţi aşeza zi de zi la catedră şi nici nu te poti dedica acestei meserii. Este un motiv în plus pentru care îi respect şi admir
pe profesori. Aceşti oameni imi călăuzesc viaţa şi, până la un punct, formarea mea nu doar educatională, ci şi ca persoană, li se datorează. Azi nu puteam fi aşa cum sunt fără profesorii mei.
Marele câştig a fost modul în care am învăţat să gândesc. Am norocul sa o am ca dirigintă pe doamna profesoară de limba si literatura română, Codruţa Băciuţ. Dânsa mi-a demonstrat că orice materie poate fi învățată și logic, nu doar memorată.La clasa sunt cu toții profesori, dar acum încerc sa îi văd în primul rând ca oameni. Îmi dau seama că de la fiecare am învățat câte ceva. Poate de la unii am învățat mai mult, dar fiecare în felul lui și-a pus amprenta asupra mea.De la fiecare am încercat „să fur câte ceva”. Unii m-au învăţat matematica, alţii să arunc cu mingea la coş, o doamnă mi-a pus „stiloul în mână” . Pe parcurs alţi profesori au reuşit să „toarne” şi ceva cerneala în el.
Astăzi este Ziua Internaţională a Profesorilor.Am avut norocul să dau peste oameni minunaţi care m-au format şi acum am ocazia să le transmit recunoştinţa mea. Este şi meritul lor pentru reuşitele mele.
Le mulţumesc tuturor profesorilor care ne-au predat şi ne predau în continuare, mie şi colegilor mei. La cei care mi-au vrut binele, celor care mă susţin şi celor care mi-au pus beţe în roate. Vă mulţumesc, fără dumneavoastră nu aş putea reuşi!
Sonia Zahan, cls. a VII-a A
Sonia Zahan, cls. a VII-a A
