Dacii,
situati la nord de Dunare in zona Carpatilor si Transilvaniei sunt primii
oameni denumiti de pe teritoriul actual al Romaniei. Ei sunt mentionati pentru
prima data in scrierile antice grecesti de catre Herodot (Istorii, cartea 4 XCIII
“Getii sunt cei mai nobili si cei mai drepti dintre toate triburile tracice”).
Cultura:
Conform descoperirilor arheologice, leaganul culturii dacice
este considerat a fie la nord de Dunare spre muntii caprpati, in provincia
numita azi Muntenia. Aceasta este indentificata ca o evolutie a epocii de fier
dintr-o ramura a culturilor din Basarabia.
Bratarile de aur dacice gasite de catre arheologi descriu un sens cultural si estetic al
dacilor. Acestea au gost realizate din minereu de aur amestecat cu cantitati
foarte mici de argint, folosind tehnici considerate de arheologi foarte
avansate tehnologic pentru acea perioada de timp.
Societatea:
Dacii erau impartiti in doua clase: aristocratii
(tarabostes) si oamenii liberi (comati). Numai membrii aristocratiei aveau
dreptul de a-si acoperi capul cu o palarie de fetru, lucru care ii deosebea de
oamenii liberi. Clasa a doua cuprindea rangurile de soldati si artizani au fost
numiti capillati (in Latina ).
Aparitia si imbracamintea lor poate fi observata pe Columna lui Traian.
Dacii au
dezvoltat “murus dacius”, o metoda caracteristica de constructie a zidurilor,
in care se construiau 2 ziduri diferite situate la 5-10 metri unul de celalalt,
conastruite din blocuri sculpate de piatra, fara mortar. Spatiul era apoi
umplut cu un amestec de pamant si pietre si solidificat cu grinzi de lemn.
Aceasta metoda de constructie este folosita la majoritatea oraselor lor
fortificate, cum ar fi capitala lor, Sarmizegetusa (judetul Hunedoara). Gradul
de dezvoltare urbana
a dacilor poater fi vazuta pe Columna lui Traian si in modul in care
Sarmizegetusa a fost invinsa de romani. Romanii au identificat apeductele care
duceau apa capitalei pe care apoi le-au distrus si astfel au pus capat lungului
asediu de la Sarmizegetusa.
Religia:
In “Istoria” de Herodot este relatata povestea lui Zamolxis.
Dacii credeau in nemurirea sifletului si moartea era privita ca o simpla
schimbare a locului unde locuiau. De asemenea, preotul sef avea o pozitie
proeminenta in societate, repredentand-ul pe Zamolxis, zeul supreme al
credintei lor (numit de unii si Gebeleizis).
Pe langa
Zamolxis, dacii credeau si in alte zeitati precum Gebeleizis, un zeu al
fulgerului si furtunii. Acesta era reprezentat ca un om aratos si isi facea
simtita prezenta prin fulgere si tunete. Cand era o furtuna cu fulgere si
tunete , dacii obisnuiau sa traga cu sageti spre cer, pentru a-l alunga pe
Gebeleizis. Candva mai tarziu, gebeleizis a devenit una cu Zamolxis pentru
majoritatea dacilor.
Ocupatii:
Principalele ocupatii ale dacilor erau agricultura,
apicultura, viticulture, cresterea animalelor, ceramica si prelucrarea
metalelor. De asemena, ai au lucrat la minele de aur si de argint din
Transilvania. Dacii desfasurau o activitatea comerciala considerabila in
exteriorul granitelor, indicate de numarul de monede staine gasite in tara .
Primele
monede produse de daci au dost imitatii ale monedelor de argint a regilor
maceonieni Filip II si Alexandru cel mare. In secolul I i.Hr dacii auinlocuit
aceste monede cu denarii de argint ai Imperiului Roman (atat bani oficiali de
la roma cat si imitatii locale).
Gelu Oltean, Gimn. "Dacia"