luni, 31 ianuarie 2011





Sziasztok! A nevem Péterfi Orsi és a VI.C osztályba járok. Sok hobbym, vagyis kedvenc időtöltésem van, de az egyik legkedvesebb a gyöngyfűzés.
Izoldával, a padtársammal járok kéthetente csütörtökönként gyöngyöt fűzni a Bolyai utcába, a 23-as szám alá. Itt nemcsak gyöngyöt fűzünk, de kötünk, nemezelünk és agyagozunk is. Vera szokott tanítani minket, aki a gyöngyfűzést Derzsi Ágnes tanító nénitől tanulta.
Sokszor fűzök margaretta mintával, csíkosan, hullámosan, vagy virágosan, gyöngyöt szővök, kukoricamintával fűzök és medálokat is készítek. Festek mintás dobozokat, agyagtárgakat, adventi koszorút és karácsonyfadíszt is készítettem már.
Számomra a gyöngyfűzés pihentető,megnyugtató, és örömömet is lelem benne.
Kívánom midenkinek, hogy találja meg, azt a kedvenc időtöltést, azaz hobbyt, amely felvidítja,és örömöt szerez neki!

Ultima zi de scoala...


http://www.skyalbum.com/showAlbum/335122

http://www.skyalbum.com/showAlbum/335124
Am trecut prin cele mai multe clase in ultima zi de scoala din semestrul I pentru a surprinde atmosfera in asteptarea vacantei intersemestriale. Elevii foarte relaxati si cadrele didactice ne-au zambit, mai mult sau mai putin.Ce a iesit am postat pe cele doua slide-uri de mai sus.Sper sa fie interesante! Tuturor VACANTA PLACUTA!!!

duminică, 30 ianuarie 2011

Asta da conjugare : )


Hora Unirii pe...hartie!


Elevii clasei a III-a A au sarbatorit Mica Unire desenand Hora Unirii! Fiecare dintre ei a pus un strop de pasiune in lucrarea sa, iar o parte ne-au demonstrat aceasta pasiune si pe scena de la Sala Mica a Palatului culturii, unde, pregatiti de invatatoarea lor, inst.Eugenia Turdean, au creat un moment foarte reusit in cadrul concursului "Uniti in cuget si-n simtiri"

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

"Uniti in cuget si-n simtiri"


Concursul "Uniti in cuget si-n simtiri", desfasurat la Sala Mica a Palatului Culturii a fost o reusita si in acest an. Echipajele bine pregatite, dar si cei care au asigurat momentele artistice s-au prezentat inpecabil. Dincolo de rezultatele finale, a castigat buna dispozitie, prietenia si dorinta de a face ceva bun! Credem ca instantaneele surprinse spun totul.

Vakáció!!!


Iskolánk minden tanárának és diákjának jó pihenést és kellemes időtöltést kívánunk!

Vă dorim vacanţă plăcută!

Tél




A II. D osztály tanulói a tél hideg, zúzmarás hangulatát belopták az iskola folyosójára is!

Magia iernii


Din cerul cenuşiu iarna ninge cu ochi mari peste ţara acoperiă cu dimie. Pomii, în câteva clipe au fost unşi cu lapte dorind să se contopească într-un dans ceresc. Am întins mâna, iar fulgul de zăpadă cobora lin, cu ochi mari şi se aşeză în palma mea. L-am strâns la piept şi el s-a alăturat lacrimilor unui pui de brad mândru şi semeţ care părăsea codrul. Pentru ultima dată privi crengile confraţilor săi printre steluţele argintii. În jurul său vor veni copilaşi zglobii şi-l vor îmbrăca în flăcări aurii de poleială. Veselia copiilor a alungat şi ultima lacrimă a bradului. În semn de mulţumire el le-a şoptit: ,, Oriunde este pace poţi fi fericit”
Justiniana Hancu, cls. a V-a A

vineri, 28 ianuarie 2011

"Niste oameni de zapada..."


        Dupa 3 ore de Abilitati practice in care elevii clasei a II-a A au rupt si au mototolit multe bucati de hartie creponata, "mingiutele" realizate de ei prin mototolire si lipirea acestora pe carton, au dus la finalizarea cu succes a lucrarii intitulata "Omul de zapada".
Acesta a prins viata, parca, datorita culorilor folosite de copii: albastru, verde, visiniu, portocaliu si mult, mult alb.
Bucuria se vede si acum pe chipurile lor, de asemenea si dorinta de a lucra si pe viitor la fel de frumos in orele de Abilitati practice.
Inst. Viorica Rusu

miercuri, 26 ianuarie 2011

Tainele padurii


Tainele  padurii sunt minunate
Iar animalele si plantele fermecate,
In codrul intunecat o raza de soare                      
 Atarna incrucisat pe pomul infumurat.

Puisori zboara incetisor la cuiburile lor,
Iar o vulpe striga: “ajutor, mor”
Si pe cer zboara un cocor.
In departare, se vede un izvor.
Sorina Ormenisan,cls. a V-a B

marți, 25 ianuarie 2011

Lumea pierduta printre file

Mă trezisem brusc! Tot ceea ce mă înconjura era extrem de ciudat. Eram parcă prinsă într-un coridor întunecat, care avea o singura sursă de lumină: „luminiţa de la capătul tunelului”. Ei bine, bănuiesc că nu am de ales, nu? Am început sa înaintez cu paşi nesiguri, către singurul lucru pe care îl puteam vedea. Însă, pe măsură ce înaintam, totul devenea din ce în ce mai înfricoşător. Mă simţeam prinsă într-un tunel infinit. Şi totuşi, cu frică, continuam să înaintez.
            Ajunsă în sfârşit, observ că acea „luminiţă” era de fapt o uşă cu un gemuleţ. Mă uit în spate, întuneric beznă. Nici acum nu prea am de ales, nu-i aşa? Sfios, încet, cu teamă apăs clanţa uşii. O deschid si ce văd? Un alt tunel! Grozav… Acum ce? Voi umbla toată ziua prin tuneluri? După 5 minute de mers, începe a mi se creiona în fată o biblioteca. O bibliotecă în mijlocul unui tunel?!
            Şi totuşi am intrat în mijlocul rafturilor pline de cărţi prăfuite, uitate. CĂRTI? Ce ironie! Tocmai eu care nu citesc nici măcar meniurile restaurantelor (mai degrabă indic poza) mă aflam în mijlocul a milioane de cărţi! Bine, poate exagerez, dar erau multe! Încep grăbită, fără frică de data asta, să caut o ieşire. Şi uite aşa dau „nas în nas” cu un domn înalt, bine îmbrăcat. Nu pierde timpul deloc şi imediat mă ia la întrebări:
            - Ce cauţi aici? Cine eşti? Cum ai ajuns aici?
            - Ammm… păi…Nimic, Veronica, nu ştiu. Dar totuşi văd că nu sunt bine primită şi oricum nu vreau să fiu aici. Îmi spuneţi vă rog pe unde este ieşirea?
            - Nu ai citit avertismentele?! Cele cu roşu! „ THERE IS NO EASY WAY OUT’’ ( NU EXISTĂ NICI O CALE UŞOARĂ SPRE IEŞIRE’’).
            - Aaa, da! Acelea! Ei bine… nu! Nu-mi place să citesc deloc!
            - Atunci, foarte rău! Eu zic că ar trebui să te gândeşti la ce ai spus mai devreme şi să găseşti singură calea spre ieşire! La revedere!
            Şi cu acestea spuse, dispăru brusc. Să recapitulăm: am ajuns nu ştiu cum într-un loc care nu mă atrage cu nimic şi nu ştiu cum să ies. Extraordinar, nu?!
            M-am mai învârtit aşa, căutând o cale de ieşire, dar mi se părea că

luni, 24 ianuarie 2011


Unirea Principatelor


Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire, a avut loc in anul 1859 şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.
Idea unirii e una foarte veche, ea aparand chiar si in programele de la 1848.
Războiului Crimeii a fost un moment international favorabil realizării unirii. Astfel, in urma razboiului Crimeei are loc Congresul de pace de la Paris din 1856 unde contele Walewski propune unirea Moldovei cu Muntenia.
Cele 7 mari puteri iau pozitie in functie de propriile interese. Astfel: Franta sustine cu propunerea, Napoleon al III-lea dorind sa se impuna ca un adevarat judecator in politica internationala; Prusia e de acort si ea deoarece vroia sad ea o lovitura puternica Austriei, cu care era in conflict; Sardinia era de accord cu unirea Principatelor Romane dat fiind faptul ca lupta pentru unificarea Italiei, iar un precedent international i-ar fi fost binevenit; Rusia este de accord, marsand spre ideea Frantei. Trei dintre puteri au fost impotriva: Turcia era impotriva deoarece se astepta ca

duminică, 23 ianuarie 2011

ILYENEK VAGYUNK
VIII.C osztály - a diákok gondolatai az osztályukról, az elmúlt évekről...

"Mindjárt itt van a nyolcadik nyár, vége az általános iskolai éveinknek. Egy részből várom, mert megismerhetek egy új világot a líceumban, de másrészt összeszorul a szívem, amikor arra gondolok, hogy többet soha nem fogunk egy osztály lenni. Az a pár év, ami alatt átéltünk sok felelést, felmérőt, nehéz iskolai napokat, nagyon összekovácsolt bennünket. Úgy tekintek reátok, mintha a testvéreim lennétek, és azok is maradtok.
Nagyon örülök, hogy osztálytársatok lehetek, köszönöm azt a sok szép pillanatot, emléket, amit együtt átéltünk. Biztosak lehettek, hogy a szívemben megtartom az első közös osztálybulit, a rengeteg gyönyörű kirándulást, a sok viccelődést, beszélgetést. Mindenkinek kívánom, hogy legyen sok mosollyal teli, boldog iskolai éve!" Pap Tími

"Tudom, hogy elég váratlanul ért mindenkit a két osztály összecsatolása, és megoszlottak erről a vélemények. Én ennek nagyon örvendtem, hisz így egyre több társamat nevezhettem barátnak, és még többet osztálytársnak. Remélem, hogy ez az utolsó évünk legalább olyan jó lesz, mint a többi, vagy még jobb." Róbi

"Együtt számos megpróbáltatáson mentünk át. Amikor

Intalnire Best VIII A 2006



Recent, o parte a promotiei 2006, acum studenti in anul I de facultate, a depanat amintiri impreuna cu dirigintele lor, prof. Ioan Laslo (devenit acum, pentru ei, Nelu) la Jackson Club. A fost o intalnire de suflet cu cei pe care multi ii considera BEST VIII A FOREVER din Scoala Generala Nr. 2. Am pregatit cateva poze de acolo, dar mai ales o mare surpriza (sper) pentru ei.Primele doua slide-uri le vor "imbunatati" amintirile!!! Contine numeroase poze, fiecare cu povestea ei. O poza genereaza mereu, instantaneu, un moment ce parea a fi uitat! Memoria involuntara este declansata. Mult succes si de acum pe drumul bun pe care l-ati apucat fiecare si, nu uitati, o parte din voi se afla si acum in spiritul scolii noastre. In fond, voi sunteti primii care ati purtat pe piept deviza "Prieteni mereu!"  Oricand ne face placere sa va revedem! Si bafta in s(tr)esiune!!!  

Chants, sons sur scène 2011 – Festival de muzică francofonă

http://chansonfrancophone2000.wordpress.com
Regulament
Cine poate participa la concurs?
Festivalul se adresează elevilor şi studenţilor, împărţiţi pe 3 categorii: 13-14 ani, 15-17 ani, 18-25 ani.
Concurenţii pot evolua solo sau în duet (maximum 2 persoane pe scenă).
Atenţie: tinerele talente lansate deja la nivel profesionist nu se pot înscrie la concurs. Festivalul se adresează exclusiv amatorilor.
Cum putem participa?
Sunt 2 etape:
-          o etapă locală,

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

A Magyar Kultúra Napja

Január 22-e
Mi értelme egy egynapos ünnepnek? Mire hívja fel a figyelmet? Kiknek szól? Kikhez?
Egyáltalán ünnepelhetjük-e a kultúrát, mely mindannyiunk kenyere kellene legyen ?
Ezek a kérdések foglalkoztatnak a Magyar Kultúra Napján.
Kölcsey Ferencz 1823. január 22-én leírta a Himnusz utolsó sorát. Ez a dátum 1989. óta a Magyar Kultúra Napja. Ez az egy napos ünnep azt juttatja eszembe , hogy az év többi napján a kultúra nem fontos, nem kap fényt.
Az anyák napja jut eszembe , amely szintén egynapos ünnep, gondolom azért találták ki, mert az év többi napján fütyülünk rá, majd egy nap ünnepével megpróbáljuk behozni a lemaradásunkat. Hát ez lehetetlen!!! Hogy ne jusson ilyen sorsra a magyar kultúra is , az volna a jó, ha életünkben, mindannyiunkéban jelen lenne, élnénk vele. Legalább heti egy nap. Így, ahogy ma ünnepelünk, én kineveznék minden pénteket a magyar kultúra napjának .
Meggyőződésem , hogy az irodalom , a zene, a művészet nem megy ki divatból, szebbé teszi életünket ,,díszbe öltözteti a szívünket”.


Formarea statului medieval Moldova

1.Premisele formării statelor medievale româneşti.
Odată cu încheierea procesului de formare a poporului român şi a limbii române (secolele VIII-IX) în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic începe o nouă etapă, aceea a constituirii statelor medievale româneşti.

Formarea statelor medievale româneşti este rezultatul acţiunii mai multor factori, interni şi externi. Factorii interni care au favorizat acest proces sunt:

• formarea relaţiilor feudale,

• necesitatea protejării averii acumulate de diferitele pături sociale,

• necesitatea reglementării relaţiilor dintre aceste păturile sociale

• necesitatea apărării căilor comerciale internaţionale care străbăteau spaţiul românesc şi a centrelor de comerţ intern (iarmaroace, aşezări orăşeneşti),

• necesitatea valorificării economice a noilor terenuri etc.

Condiţiile interne au fost favorizate şi de anumite împrejurări externe. Astfel, în

vineri, 21 ianuarie 2011

Dante Alighieri

Dante Alighieri este cel mai mare poet şi filozof italian din Evul Mediu. Filozofia sa era izvorâtă dintr-un spirit de observaţie atotcuprinzător, format printr-o cultură enciclopedică, dar şi printr-o trăire intensă în mijlocul compatrioţilor săi, cu ale căror suferinţe şi năzuinţe s-a identificat integral până la sacrificiu. Avea drept aspiraţii justeţea, onestitatea şi dorinţa de cunoaştere nelimitată.
S-a născut la Florenţa, în luna mai, anul 1265 într-o familie cu obârşie antică. A fost căsătorit cu Gemma Di Manetto Donati şi a avut patru copii. Avea o statură mijlocie cu un umblet grav şi liniştit. Avea o faţă lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru şi des, totdeauna cu o căutătură melancolică şi gânditoare.

Activitatea politică
Participă la viaţa politică, fiind ales membru în Consiliul Special al Poporului şi apoi “priore”, magistrat superior al Florenţei. Era membru al fracţiunii “celor albi” din partidul guelf şi intră în conflict cu rivalii “negri”, susţinători ai Papei Bonifaciu al VIII-lea care era sprijinitor al regelui francez Charles de Valois pentru ocuparea oraşului. Este izgonit din oraş şi silit să trăiască în exil. Rătăceşte prin Verona, Luigiana, în provincia Veneţia, Giulia şi Fiuli, Trieste, Capodistria.
Se stinge din viaţă în anul 1321, la Ravena, în casa familiei lui Guido Novello da Polenta şi este înmormântat în Biserica San Pietro Magiorre (acum San Francesco).
Mai târziu i s-a ridicat un impunător monument funerar în Biserica Santa Croce, alături de alte glorii italiene.

Activitatea literară
Sentimentele şi le-a exprimat în limba vulgară italiană, aceea a oamenilor simpli, pentru a le oferi lor direct atât exemplele cele mai reale cât şi consecinţele ce decurg din acestea.
În prima operă, în proză şi în versuri, “Vita Nova”, scrisă la 19 ani, îşi exprimă iubirea pentru Beatrice, prima sa dragoste. Sentimentele sale sunt pure de adoraţie şi admiraţie, aparţinând unei psihologii şi filozofii proprii. Beatrice era o “lumină intelectuală plină de iubire”, chiar prin numele ei fiind dătătoare de beatitudine şi de tot ce poate fi mai luminos, binefăcător şi moralizator.
“Il Convivio” (Bancherul) este un tratat mic filozofic cu teme alegorice şi morale contemporane, în care apără limba italiană ajunsă la maturitate, suficientă pentru a fi folosită separat de cea latină. Tratatul este o iniţiere în filozofie, prin cunoaşterea marilor înţelepţi ai antichităţii, Cicero şi

joi, 20 ianuarie 2011

O ora de dirigentie speciala!




Astazi,20.01.2011, am avut o ora de dirigentie mai speciala. Doamna diriginta, de fapt doamna director Codruta Baciut, a predat "stafeta" doamnei profesoare de limba franceza, Oana Bejan, care, incepand de astazi, ne va indruma cu dragoste ca diriginta a clasei a VII-a A.
Dupa doi ani si jumatate, dupa atatea "amenintari", desi nici unul dintre noi nu credeam, iata ca s-a intamplat... Scumpa si iubita noastra doamna diriginta "ne-a lasat". La prima vedere pare ceva ciudat si toti se intreaba ce prostii am facut sa ne "lase". Ei, bine, dupa cum stiti cu toti, diriginta noasta a fost desemnata  director al Scolii Generale Numarul 2, si ,dupa cum a spus chiar dansa, nu putea sa refuze acest post, deoarece stim, ca scoala aceasta chiar are nevoie de dansa. Poate va intrebati de ce ne-a "lasat"... Ei, bine, directorul unei scoli nu poate fi si diriginte in acelasi timp. Asa ca a trebuit sa ne "predea" doamnei profesoare. 
Dar cu toti stim, ca doamna director ne va sprijini si ne va iubi mereu ca pe proprii copii si mereu va fi diriginta noastra! Ba chiar acuma, avem doua "mame" ocrotitoare, pe care ne putem baza oricand! Doua suflete care ne ajuta si ne sprijina sa devenim oameni in toata firea, cetateni ai acestei lumi.Ce putem promite este sa ii acordam tot sprijinul nostru doamnei diriginte Oana Bejan si vom ramane mereu fideli doamnei director Codruta Baciut!
Bianca Lixandru, cls. a VII-a A

ILYENEK VAGYUNK

ILYENEK VAGYUNK cím alatt egy sorozatot indítunk, amelyben szeretnénk bemutatni iskolánk osztályait. Megszólaltatjuk a tanárokat, diákokat szövegben, képekben. Várjuk a kedves, jóindulatú hozzászólásokat!
VIII. C osztály
A VIII. C osztály új közössége a 2010-2011-es tanév szeptemberében született meg két osztály egyesítése révén. Milyen is ez az osztály az újjászületés után? Hogy érzik magukat a tanulók az új közösségben, milyennek látjuk kívülről mi felnőttek, tanárok őket?
Kedvesek, udvariasok, tele lendülettel, szorgalommal, nagyok a hitben, frissek a munkában.
Virággal búcsúznak el az elköszönő tanárnőjüktől, tapssal fogadják a visszatérő régi tanárukat.
Kell ennél nagyobb elismerés? Nem, ez a legrangosabb kitüntetés, amit egy tanár a diákjaitól kaphat.
Egy húron pendülnek, ha szórakozásról vagy buliról van szó. Szeretik a jó hangulatú ünnepléseket, kirándulásokat. És a tanulás, ami a legfőbb munkájuk, az sem marad el a többi mögött.
Erőpróbájuk eredményeit már jelzik a tantárgyversenyek, és jó irányba mutatnak. Csak így tovább, hajrá VIII. C !
Fülöp Ilona
magyartanár

marți, 18 ianuarie 2011

Citind din lirica eminesciana



Elevii clasei a III-a B (inst. Florina Romonti) omagiaza 161 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu cel care a fost "[...] cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc." - G. Calinescu

luni, 17 ianuarie 2011

Eminescu la a IV-a A



“Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.”


Sărbătorirea poetului naţional al României, Mihai Eminescu, la 15 ianuarie, ziua naşterii sale, este o datorie de suflet pentru fiecare român, este ziua- şi nu singulară- când fiecare elev din ţara noastră trebuie să afle tot ce vârsta fragedă sau adolescenţa poate percepe despre trecerea meteorică a omului care ne-a dat acea unicitate a poeziei , într-o limbă bogată, frumoasă şi expresivă.
Poetul simţirilor curate, poetul naturii, a cărui operă rămâne nemuritoare a fost sărbătorit de elevii clasei a IV-a A, înv. Rusu Zita-Kamelia , printr-un prelungit moment poetic care a cuprins o prezentare a vieţii , activităţii şi operei marelui poet, recitări de poezii cu tematică vastă, audiţii, dramatizări, lectură de poezie şi proză, înterpretare de cântece pe versuri eminesciene.
Manifestarea a fost onorata de prezenta noului director al institutiei noastre de invatamant, prof. Codruta Baciut.

Obiceiuri din viata romanilor

Imperiul Roman a fost cel mai vast si compact imperiu al antichitatii. Regiunea numita Latium este considerata a fi leaganul istoric al formarii poporului roman, situata in centrul Peninsulei Italice. In aceasta zona este intemeiata cetatea Roma, pe cursul inferior al fluviului Tibru. Locuitorii cetatii se vor numii romani iar poporul rezultat din contopirea mai multor semintii din Italia Centrala (latini, sabini, etrusci) se va numi poporul roman (Populus Romanus). Roma, la inceput o modesta asezare, devine capitala Republicii Romane iar mai tarziu capitala lumii antice.                                                                                                                                                  Agricultura.
Era, alaturi de cresterea vitelor, o indeletnicire a locuitorilor Italiei inca din timpuri stravechi. Cele mai vechi soiuri de cereale cultivate au fost alacul, orzul si meiul. Romanii au cunoscut graul din cele mai vechi timpuri in diferite varietati al caror numar a crescut odata cu dezvoltarea agriculturii. Semintele erau separate folosind un trior primitiv numit capisterium apoi tratate cu anumite substante precum solutie de salitra si drojdie neagra de untdelemn. Dupa insamantare urmau plivirea, secerarea, treieratul care difera in diferitele regiuni ale Pen Italice. Pentru scoaterea boabelor din spice existau mai multe procedee. Cel mai vechi era folosirea imblaciilor (un bat gros legat cu curele de piele de o prajina lunga). O alta metoda era calcarea graului de catre unele animale domestic mari. Pentru a scapa de impuritati se folosea lopata sau vanturatoarea. Apoi graul era asezat in hambare. Marimea morilor era in functie de gospodarie, la cele mici se punea in miscare cu mana iar la cele mai mari se folosea un magar sau un sclav (drept pedeapsa). Mai tarziu au aparut mori puse in miscare cu ajutorul unei roti hidraulice. Unelte agricole la inceput: sapaliga (pentru saparea terenurilor cultivabile), plugul (cunoscut din timpuri stravechi, cel mai primitive era format dintr-un trunchi de arbore indoi la un capat in jos), coase si seceri. Dupa contactul cu Orientul apar noi metode de cultura agricola si numeroase unelte. Cresterea vitelor a ocupat un loc de seama in indeletnicirile agricole ale romanilor, fiecare gospodarie oricat ar fi de mica avand cateva vite. Alaturi de cereale se cultivau vita de vie cat si maslin. Pentru cultivarea maslinilor era nevoie de lucrari de arat, de plivit si de curatare a crengilor in primii ani iar apoi   forta de munca era reprezentata de sclavi.                                      
Mai tarziu au aparut mestesugurile din indeletnicirile taranilor atunci cand lucrul pamantului si animalele le lasau putin timp liber. Mestesugurile erau variate: prelucrarea metalelor, a inului, a pieilor sticlei, vopsitoria, ceramica, brutari, macelari, frizeri… In timp au aparut
in marile orase romane ateliere in care produsele treceau direct de la producator la consummator. Apoi s-a dezvoltat comertul, Roma fiind situata intr-o pozitie geografica buna va deveni piata principala a Italiei Centrale, si a aparut o noua clasa sociala: negustorii.                
Invatamantul
Primele scoli au aparut odata cu folosirea pe scara larga a scrisului. La inceput erau frecventate numai de copii oamenilor saraci, cei bogati isi invatau copiii acasa. Invatamantul se facea sub cerul liber apoi intr-o incapere modesta. Invatatorii, provenind din familiile sarace, isi puteau mentine autoritatea cu greu, numai prin pedepsele corporale. In sec III i Hr a aparut si invatamantul mediu, condus de un Grammaticus. Primul invatamant de grad superior din Roma a aparut la inceputul sec I i Hr, condus de un rhetor sau orator. In epoca imperiala scoala condusa de un rhetor avea sali speciale amenajate cu un mic teatru. Incepand cu epoca imperiala scolile au fost transformate treptat in scoli de stat pentru a pregati functionari devotati puterii imperiale.                                                                              
Medicina a aparut din nevoia de a trata o rana sau o boala. Capul familiei invata de la inaintasi sa prepare diferite substante. In timp au aparut medicii care s-au inmultit considerabil incepand cu epoca imperiala. Medicii indeplineau si rolul de farmacisti preparand singuri medicamentele din ingredientele cumparate de la negustori.                                                         
Casa romana a evoluat de-a lungul timpului odata cu conditiile de trai de la forme primitive la unele dezvoltate: casa taraneasca, urbana simpla sau pompeiana, ampla sau greco-romana si casa de raport asemanatoare blocurilor din zilele noastre.                                                           
Familia romana a fost temelia societatii, aparuta ca subdiviziune

A Marosvásárhelyi Kulturális Központ (MKK) 2011-es naptára


12 erdélyi város 12 magyar iskolája, és azoknak a névadói kerültek bele a Marosvásárhelyi Kulturális Központa idei naptárába. Kulturális naptárat 2008 óta ad ki a központ, most is, mint az elmúlt években, minden marosvásárhelyi magyar osztály kapott ajándékba egyet.
A Marosvásárhelyi Kulturális Központ kezdeményezésére immár negyedszerre jelent meg kulturális naptár Marosvásárhelyen. Az első, 2008-as Marosvásárhely neves személyiségeit tartalmazta, a 2009-ben megjelentet pedig a város barokk épületeivel illusztrálták, múlt évben pedig Marosvásárhely régi utcái, terei díszítették a kalendáriumot.
Idén az erdélyi magyar tannyelvű oktatás, illetve annak színterei kerültek középpontba. „Ez az első alkalom, amikor nem kimondottan marosvásárhelyi értékeket dolgozunk fel a naptáron. 12 erdélyi magyar iskolát, amelyek 12 erdélyi személyiség nevét viselik. Minden hónapra tettünk egyet, a célunk nem az volt, hogy a leghíresebb, legnevesebb, legismertebb iskolák kerüljenek be. Inkább azt szerettük volna, hogy különböző városokból kerüljenek ki. Szerencsére 12-nél így is jóval több van, éppen ezért jövőre folytatjuk a sorozatot” – tudtuk meg az MKK elnökétől, Szepessy Elődtől.
A kalendáriumba időrendi sorrendbe tették az iskolákat, így

Eminescu...prezent in clasa a IV-a B

Elevii clasei a IV-a B, alaturi de inv. Florentina Muntean, l-au omagiat pe Eminescu asa cum stiu ei mai bine: recitandu-i versurile. Sensibilitatea de care au dat dovada, simtirea cu care au transpus pe mica lor scena improvizata poeme precum "Mai am un singur dor", "Somnoroase pasarele", sau "Scrisoarea III", au dovedit inca odata ca nu varsta conteaza atunci cand sufletul e mare. Mai mult, lucrarile lor despre opera eminesciana, transformate in adevarate portofolii, au demonstrat preocuparea pentru lirica poetului.

duminică, 16 ianuarie 2011

Revolutia lui Tudor Vladimirescu


    In istoria noastra revolutia de la 1821 s-a bucurat de o atentie deosebita. La fel s-a intamplat si cu conducatorul sau , Tudor Vladimirescu nascut in anul 1780 in satul Vladimiri (Gorj).
   ,, Ca moment revolutionar , revolutia de la 1821 , condusa de Tudor Vladimirescu a fost expresia unei situatii revolutionare deosebite’’.
   Cauzele care au determinat aceasta revolutie au fost pe de o parte exploatarea turco-fanariota iar pe de alta parte exploatarea pe domeniile boieresti si manastiresti.Toate clasele si paturile sociale romanesti erau interesate de schimbare (exceptie face o minoritate boiereasca) , in special , a regimului fanariot.Regimul fanariot a fost mereu caracterizat prin regimuri fiscale dure dictate in deosebi de otomani.
   Telurile revolutiei de la 1821 in Tarile Romane au fost adunate in cateva documente ca: Proclamatia de la Pades , Scrisoarea catre poarta: Cererile norodului romanesc(28 ian/4 feb 1821), Proclamatiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea semnal către Poartă din 27 martie/8 aprilie si alte scrisori si declaratii ale lui Vladimirescu. Din toate aceste  documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale si politice care sa constituie accesul tării la un statut de mai largă independentă.
   Duminica (23ian/4feb 1821) , la Pades , asistat de aprox. 100 de plaiesi si de colabratorii sai apropiati , Vladimirescu a lansat chemarea la lupta ,,catre tot norodul omenesc’’, care in istorie este cunoscuta sub denumirea de Proclamatia de la Pades.
Prin aceast discurs poporul este mobilizat sa lupte pentru a invinge raul din tara. Era  o declaratie patetică, capabila  să „miste constiintele si să îndemne pe oameni la luptă”, o adevarata „declaratie de război” împotriva fanariotiilor.
   Dupa ce a infrant rezistenta unora dintre ispravnicii de

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

"Dor de Eminescu"



O manifestare deosebită, menită să marcheze împlinirea a 161 de ani de la naşterea “LUCEAFĂRULUI” poeziei româneşti, Mihai Eminescu, a avut loc vineri, la Şcoala Generală Nr. 2 din Tg.-Mureş. Evenimentul, devenit unul tradiţional, s-a desfăşurat, anul acesta, sub genericul “TRECUT-AU ANII…”, organizat de Catedra de limba şi literatura română (prof. Codruţa Băciuţ, Mariana Pop, Laura Bucur, Cristina Raica, Titus Ilovan).
Momentul a fost cu atât mai interesant, cu cât a inclus, pe lângă binecunoscutul concurs de recitări “DOR DE EMINESCU”, la care au participat elevii claselor a VII-a, şi o serie de momente artistice, pregătite special de copiii de la Grădiniţa nr. 16 din Tg.-Mureş şi de elevii scolii noastre.
Manifestarea, la care au luat parte atât elevi şi dascăli, cât şi părinţi emoţionaţi, a debutat în acordurile valsului vienez, când, în paşi de dans, elevul Gabriel Prunean  din clasa a VIII-a A şi partenera sa, Matyasi Katalin, de la Gimnaziul  “George Coşbuc”, i-au impresionat pe cei prezenţi prin eleganţa mişcărilor. Un moment inedit a fost acela în care patru copii de la Grădiniţa Nr. 16 din Tg.-Mureş au demonstrat auditoriului că ştiu, încă de la o vârstă fragedă, să recite din creaţiile lui Mihai Eminescu. Este vorba despre

A fost odata...


„ A fost odată ca-n poveşti,
                                    A fost ca niciodată,.......”


Aşa încep poveştile, sau...aşa începea M.Eminescu frumoasa poezie Luceafărul.
Eu am să spun, doar....  a fost odată. Era iarnă. Geamul camerei mele era înflorit cu flori minunate de gheaţă. Afară plapuma de nea gemea cu un scârţâit ascuţit sub paşii trecătorilor, astfel senzaţia de frig te pătrundea până în străfundul sufletului. Mă aşez pe fotoliu şi cu ochii minţii încerc să mă văd acasă la bunici, lângă şemineu, unde bunica cu al ei chip cald şi blând, parcă mă aşteptă.
 Mi-aduc aminte că aici la şemineu i-am citit prima poveste bunicii, doar eram „mare de acum” şi ştiam să citesc. Ţin minte că a fost povestea „Făt –Frumos din Lacrimă” scrisă de M.Eminescu.
Mai târziu am găsit o carte cu poezii şi nu reuşem să descifrez sensul celor scrise acolo. Acum e mult mai uşor. Fiecare vers, fiecare strofă are un înţeles al său şi toate sunt legate într-un lanţ parcă nemărginit, care  totuşi de-odată se sfârşeşte. Mă scufund şi acum în lumea de vis a poeziilor scrise de M. Eminescu. Am ales tot o poveste , dar scrisă în versuri.. Ştii care? Bineînţeles .. Luceafărul. Si, la fel ca alte dăţi, am intrat în lumea de vis după câteva strofe. Nu ştiu câte poezii sau versuri am mai citit, dar în faţa ochilor mi-a apărut un peisaj ce numai din poveste poate fi, dar mie mi se părea aievea.
În faţa mea un lac cu ale sale sălcii ce pletele-şi revarsă pe apa cristalină. Oglinda lacului în care reflectă luna de argint este de piatră. Însă nu pentru mult timp, căci o umbră misterioasă acoperă razele de argint şi

joi, 13 ianuarie 2011

Samanta nazdravana


Era o căsuţă veche la marginea pădurii în care trăia un băiat sărac.
        Într-o zi, plimbându-se a găsit o sămânţă. S-a tot uitat la ea până când a auzit ceva.
-         Ce este? Cine a vorbit?
-         Eu!
-         Tu… poţi vorbi?
-         Da! Eu pot vorbi de când am fost vrăjită de o vrăjitoare.
Sămânţa i-a spus băiatului cum s-o planteze. Băiatul a ascultat-o si  din sămânţă a crescut o plantă mare. El s-a căţărat pe ea până a ajuns la cer. Acolo s-a întâlnit cu o lume extraordinară.Chiar ca Jack cu vrejul de fasole.
Bucuros, băiatul a realizat că toată bogăţia este în sufletul fiecăruia dintre noi.Totul e sa plantam uneori samanta potrivita si, mai ales, sa gasim pamantul fertil!
Justiniana Hancu, cls. a V-a A

miercuri, 12 ianuarie 2011

Daco - getii


          Dacii, situati la nord de Dunare in zona Carpatilor si Transilvaniei sunt primii oameni denumiti de pe teritoriul actual al Romaniei. Ei sunt mentionati pentru prima data in scrierile antice grecesti de catre Herodot (Istorii, cartea 4 XCIII “Getii sunt cei mai nobili si cei mai drepti dintre toate triburile tracice”).
Cultura:
Conform descoperirilor arheologice, leaganul culturii dacice este considerat a fie la nord de Dunare spre muntii caprpati, in provincia numita azi Muntenia. Aceasta este indentificata ca o evolutie a epocii de fier dintr-o ramura a culturilor din Basarabia.
Bratarile de aur dacice gasite de catre arheologi  descriu un sens cultural si estetic al dacilor. Acestea au gost realizate din minereu de aur amestecat cu cantitati foarte mici de argint, folosind tehnici considerate de arheologi foarte avansate tehnologic pentru acea perioada de timp.
 Societatea:
Dacii erau impartiti in doua clase: aristocratii (tarabostes) si oamenii liberi (comati). Numai membrii aristocratiei aveau dreptul de a-si acoperi capul cu o palarie de fetru, lucru care ii deosebea de oamenii liberi. Clasa a doua cuprindea rangurile de soldati si artizani au fost numiti capillati (in Latina). Aparitia si imbracamintea lor poate fi observata pe Columna lui Traian.
         Dacii au dezvoltat “murus dacius”, o metoda caracteristica de constructie a zidurilor, in care se construiau 2 ziduri diferite situate la 5-10 metri unul de celalalt, conastruite din blocuri sculpate de piatra, fara mortar. Spatiul era apoi umplut cu un amestec de pamant si pietre si solidificat cu grinzi de lemn. Aceasta metoda de constructie este folosita la majoritatea oraselor lor fortificate, cum ar fi capitala lor, Sarmizegetusa (judetul Hunedoara). Gradul de dezvoltare urbana a dacilor poater fi vazuta pe Columna lui Traian si in modul in care Sarmizegetusa a fost invinsa de romani. Romanii au identificat apeductele care duceau apa capitalei pe care apoi le-au distrus si astfel au pus capat lungului asediu de la Sarmizegetusa.
 Religia:
In “Istoria” de Herodot este relatata povestea lui Zamolxis. Dacii credeau in nemurirea sifletului si moartea era privita ca o simpla schimbare a locului unde locuiau. De asemenea, preotul sef avea o pozitie proeminenta in societate, repredentand-ul pe Zamolxis, zeul supreme al credintei lor (numit de unii si Gebeleizis).
          Pe langa Zamolxis, dacii credeau si in alte zeitati precum Gebeleizis, un zeu al fulgerului si furtunii. Acesta era reprezentat ca un om aratos si isi facea simtita prezenta prin fulgere si tunete. Cand era o furtuna cu fulgere si tunete , dacii obisnuiau sa traga cu sageti spre cer, pentru a-l alunga pe Gebeleizis. Candva mai tarziu, gebeleizis a devenit una cu Zamolxis pentru majoritatea dacilor.
 Ocupatii:
Principalele ocupatii ale dacilor erau agricultura, apicultura, viticulture, cresterea animalelor, ceramica si prelucrarea metalelor. De asemena, ai au lucrat la minele de aur si de argint din Transilvania. Dacii desfasurau o activitatea comerciala considerabila in exteriorul granitelor, indicate de numarul de monede staine gasite in tara.
          Primele monede produse de daci au dost imitatii ale monedelor de argint a regilor maceonieni Filip II si Alexandru cel mare. In secolul I i.Hr dacii auinlocuit aceste monede cu denarii de argint ai Imperiului Roman (atat bani oficiali de la roma cat si imitatii locale).
Bibliografie: 
Gelu Oltean, Gimn. "Dacia"

Intemeierea Tarii Romanesti


          “Marele Basarab voievod”, intemeietor de     
           tara si de dinastie, domn independent prin
             biruinta de la Posada.


Multa vreme s-a crezut ca Tara Romaneasca s-a intemeiat printr-o descalecare din Fagaras.       De acolo ar fi venit, pe la sfarsitul secolului al XIII -lea, Radu Negru voda si ar fi ocupat tinutul dintre Muntii Carpati si Dunare, intemeind orase, facand curti domnesti si ridicand biserici. Asa povesteste traditia literara pastrata in cronica cea mai veche a Tarii Romanesti, asa au crezut mai inainte si istoricii.
Astazi stim insa ca faptele s-au petrecut altfel. Intemeierea Munteniei sau Tarii Romanesti se datoreste reunirii sub o singura stapanire romaneasca a diferitelor formatiuni politice, cnezate si voievodate, din dreapta si din stanga Oltului. Ea nu s-a facut dintr-o data, intr-un singur an, ci a cerut mai multe decenii. A fost precedata de incercarea, neizbutita, a lui Litovoi si a fost incoronata de stralucita biruinta din 1330 a lui Basarab cel Mare, Intemeietorul, pe care

marți, 11 ianuarie 2011


Sfanta Alianta este o organizatie internationala reactionara, creata de monarhii din Europa dupa caderea imperiului lui Napoleon, cu scopul de a inabusi miscarea revolutionara si de eliberare nationala din Europa. A fost inspirata de tarul Rusiei, Alexandru I si cancelarul Austriei, Metternich. La 26 septembrie 1815, a fost semnat la Paris actul de constituire a Sfintei Alianţe, de către Alexandru I, ţarul Rusiei (1801-1825), Francisc I, împăratul Austriei (1804-1835), şi Frederic Wilhelm al III-lea, regele Prusiei (1797-1840). Anglia a refuzat sa adere la Sfanta Alianta. Mai tarziu au aderat la Sfanta Alianta majoritatea suveranilor din Europa. Pactul reinnoit prin patru congrese afirma solidaritatea de interese dintre suverani, care se angajau sa se ajute reciproc in lupta impotriva actiunilor revolutionare. La congresele de la Troppau si Laibach (Ljubljana), Sfanta Alianta a aprobat interventia trupelor austriece impotriva revolutiei din Neapole (1820-1821) si impotriva puternicei miscari revolutionare din Piemont (1821). Conform hotararilor congresului de la Verona, trupele franceze au intrat in Spania si, dupa ce au inabusit (1823) revolutia burgheza izbucnita in anul 1820, au restaurat puterea regala absoluta. Sfasiata de numeroase contradictii interne, Sfanta Alianta a inceput sa se destrame; o lovitura puternica a primit-o din partea revolutiei din 1830 din Franta si din Tarile de Jos, iar dupa revolutiile din 1848-1849 s-a destramat definitiv.
Începând cu anul 1814, naţiunile coalizate împotriva lui Napoleon Bonaparte au avut grijă să-şi precizeze atitudinea viitoare pentru a evita repetarea evenimentelor

luni, 10 ianuarie 2011

Formarea Tarii Romanesti


 Formarea statului medieval Tara Romaneasca consta in 2 etape , unda dintr ele fin etapa formatiunilor politice prestatale amintite in diploma ioanitilor . Aceastacuprinde intelegerea dintre regale maghiar Bela al IV-lea si preceptorul ordinului ioanit :Rembald , avand in vedere trimiterea unor cavaleri in acele zone pentru a preveni o noua invazie tatara .
          In diploma se dezvaluia existenta unor cnezate , voievodate si ,,tari” printer care si cnezatele lui Ioan si a lui Farcas , Tara Severinului , Tara voievodatului lui Litovoi careia ii apartine si Tara Hategului, Voievodatul lui Senselau , Tara Fagarasului …
           In acestea existau feudali (stapani pe pamant) care apartin nobililor la fel ca si tarani.


Prima faza a procesului de unificare


           Cavalerii ioaniti nu s-au asezat niciodata in locurile acordate lor . Regii maighiari ,insa, se considerau suzerain cnejilor si voievozilor de acolo . Acestia incercau sa-si asugure o autonomie deplina sis a stapaneasca si alte teritorii.
           Pe la 1272-1273 voievodul Litovoi nu recunoaste suzeranitatea regelui maghiar si refuza plata tributului .Regele maghiar incearca sa-l convinga prin tratate ,dar fara rezultat ,fapt care duce la o lupta deschisa. Litovoi cade in lupta ,iar fratele sau ,Barbat,  fiind luat prizonier, se rascumpara cu o suma mare de bani. Suzeranitatea este recunoscuta ,iar lui Barbat ii revine conducerea.
           La sfarsitul secolului al XIII-lea o nua criza politica loveste regatul ungar , fapt care facilizeaza tendintele de autonomie ale organizatiilor politice dintre Carpati si Dunare .
           Cnezii ,voievozii si boierimea recunosc autoritatea urmasiilor lui Litovoi,Barbat si Tihomor ,realizand o noua etapa in formarea Tarii Romanesti.

Desavarsirea procesului de unificare


           Faptul ca acolo(in Tara Romaneasca mai tarziu) existau asezari mai dezvoltate , targuri ca si Campulung sau Curtea de Arges monumente arhitectonice ca si biserica veche de la Campulung ,dovedesc dezvoltarea voievodatelor de la sud de carpati ,realizandu-se noul pas in formarea Tarii Romanesti.

Castigarea independentei Tarii Romanesti

 Extinderea Tarii Romanesti, printre care cucerirea Banatului de Severin, dar si castigarea autonomiei nu conveneau unor mari feudali maghiari si clerului superior catholic care dorea sa extinta catolicismul pana in Tara Romaneasca .
           Indemnat de catva feudali si clerici Carol Robert porneste cu razboi impotriva lui Basarab .In fata ostii lui Carol Robert Basarab a incercat o impacare prin tratative .Acestea fiind refuzate de Carol Robert se ajunge la lupta.Oastea acestuia sufera esecuri si se retrage in munti ,unde,insa, este atacata si zdrobita de oastea lui Basarab, intr-un loc numit Posada (conform “Cronicii pictate de la Viena”)
           Independenta Tarii Romanesti si dezvoltarea ei libera sunt asigurate ,ajungand astfel la un reconoscut prestigiu in sud-estul Europei.
Bibliografie :  
Miron Constantinescu , Constantin Daicoviciu , Stefan Pascu, Istoria Romaniei ,Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1970, pag 127 – 129

Dragos Colceriu, Gimn. “Dacia”