marți, 18 ianuarie 2011
Citind din lirica eminesciana
Elevii clasei a III-a B (inst. Florina Romonti) omagiaza 161 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu cel care a fost "[...] cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamantul romanesc." - G. Calinescu
luni, 17 ianuarie 2011
Eminescu la a IV-a A
“Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.”
Sărbătorirea poetului naţional al României, Mihai
Eminescu, la 15 ianuarie, ziua naşterii sale, este o datorie de suflet pentru
fiecare român, este ziua- şi nu singulară- când fiecare elev din ţara noastră
trebuie să afle tot ce vârsta fragedă sau adolescenţa poate percepe despre
trecerea meteorică a omului care ne-a dat acea unicitate a poeziei , într-o
limbă bogată, frumoasă şi expresivă.
Poetul simţirilor curate, poetul naturii, a cărui
operă rămâne nemuritoare a fost sărbătorit de elevii clasei a IV-a A, înv. Rusu Zita-Kamelia , printr-un
prelungit moment poetic care a cuprins o prezentare a vieţii , activităţii şi
operei marelui poet, recitări de poezii cu tematică vastă, audiţii,
dramatizări, lectură de poezie şi proză, înterpretare de cântece pe versuri
eminesciene.
Manifestarea a fost onorata de prezenta noului director
al institutiei noastre de invatamant, prof.
Codruta Baciut.
Obiceiuri din viata romanilor
Imperiul Roman a fost cel mai vast si compact imperiu al
antichitatii. Regiunea numita Latium este considerata a fi leaganul istoric al
formarii poporului roman, situata in centrul Peninsulei Italice. In aceasta
zona este intemeiata cetatea Roma, pe cursul inferior al fluviului Tibru.
Locuitorii cetatii se vor numii romani iar poporul rezultat din contopirea mai
multor semintii din Italia Centrala (latini, sabini, etrusci) se va numi
poporul roman (Populus Romanus). Roma, la inceput o modesta asezare, devine
capitala Republicii Romane iar mai tarziu capitala lumii antice. Agricultura.
Era, alaturi de
cresterea vitelor, o indeletnicire a locuitorilor Italiei inca din timpuri
stravechi. Cele mai vechi soiuri de cereale cultivate au fost alacul, orzul si
meiul. Romanii au cunoscut graul din cele mai vechi timpuri in diferite
varietati al caror numar a crescut odata cu dezvoltarea agriculturii. Semintele
erau separate folosind un trior primitiv numit capisterium apoi tratate cu
anumite substante precum solutie de salitra si drojdie neagra de untdelemn.
Dupa insamantare urmau plivirea, secerarea, treieratul care difera in
diferitele regiuni ale Pen Italice. Pentru scoaterea boabelor din spice existau
mai multe procedee. Cel mai vechi era folosirea imblaciilor (un bat gros legat
cu curele de piele de o prajina lunga). O alta metoda era calcarea graului de
catre unele animale domestic mari. Pentru a scapa de impuritati se folosea
lopata sau vanturatoarea. Apoi graul era asezat in hambare. Marimea morilor era
in functie de gospodarie, la cele mici se punea in miscare cu mana iar la cele
mai mari se folosea un magar sau un sclav (drept pedeapsa). Mai tarziu au
aparut mori puse in miscare cu ajutorul unei roti hidraulice. Unelte agricole
la inceput: sapaliga (pentru saparea terenurilor cultivabile), plugul (cunoscut
din timpuri stravechi, cel mai primitive era format dintr-un trunchi de arbore
indoi la un capat in jos), coase si seceri. Dupa contactul cu Orientul apar noi
metode de cultura agricola si numeroase unelte. Cresterea vitelor a ocupat un
loc de seama in indeletnicirile agricole ale romanilor, fiecare gospodarie
oricat ar fi de mica avand cateva vite. Alaturi de cereale se cultivau vita de
vie cat si maslin. Pentru cultivarea maslinilor era nevoie de lucrari de arat,
de plivit si de curatare a crengilor in primii ani iar apoi forta de munca era
reprezentata de sclavi.
Mai tarziu au aparut mestesugurile
din indeletnicirile taranilor atunci cand lucrul pamantului si animalele le
lasau putin timp liber. Mestesugurile erau variate: prelucrarea metalelor, a
inului, a pieilor sticlei, vopsitoria, ceramica, brutari, macelari, frizeri… In
timp au aparut
in marile orase romane ateliere in care produsele treceau direct de la producator la consummator. Apoi s-a dezvoltat comertul, Roma fiind situata intr-o pozitie geografica buna va deveni piata principala a Italiei Centrale, si a aparut o noua clasa sociala: negustorii.
Invatamantul
in marile orase romane ateliere in care produsele treceau direct de la producator la consummator. Apoi s-a dezvoltat comertul, Roma fiind situata intr-o pozitie geografica buna va deveni piata principala a Italiei Centrale, si a aparut o noua clasa sociala: negustorii.
Invatamantul
Primele scoli au aparut odata cu folosirea pe scara larga a scrisului. La
inceput erau frecventate numai de copii oamenilor saraci, cei bogati isi
invatau copiii acasa. Invatamantul se facea sub cerul liber apoi intr-o
incapere modesta. Invatatorii, provenind din familiile sarace, isi puteau
mentine autoritatea cu greu, numai prin pedepsele corporale. In sec III i Hr a aparut
si invatamantul mediu, condus de un Grammaticus. Primul invatamant de grad
superior din Roma a aparut la inceputul sec I i Hr, condus de un rhetor sau
orator. In epoca imperiala scoala condusa de un rhetor avea sali speciale
amenajate cu un mic teatru. Incepand cu epoca imperiala scolile au fost
transformate treptat in scoli de stat pentru a pregati functionari devotati
puterii imperiale.
Medicina
a aparut din nevoia de a trata o rana sau o boala. Capul familiei invata de la
inaintasi sa prepare diferite substante. In timp au aparut medicii care s-au
inmultit considerabil incepand cu epoca imperiala. Medicii indeplineau si rolul
de farmacisti preparand singuri medicamentele din ingredientele cumparate de la
negustori.
Casa
romana a evoluat de-a lungul timpului odata cu conditiile de trai de la forme
primitive la unele dezvoltate: casa taraneasca, urbana simpla sau pompeiana,
ampla sau greco-romana si casa de raport asemanatoare blocurilor din zilele
noastre.
Familia
romana a fost temelia societatii, aparuta ca subdiviziune
A Marosvásárhelyi Kulturális Központ (MKK) 2011-es naptára
12 erdélyi város 12 magyar iskolája, és azoknak a névadói kerültek bele a Marosvásárhelyi Kulturális Központa idei naptárába. Kulturális naptárat 2008 óta ad ki a központ, most is, mint az elmúlt években, minden marosvásárhelyi magyar osztály kapott ajándékba egyet.
A Marosvásárhelyi Kulturális Központ kezdeményezésére immár negyedszerre jelent meg kulturális naptár Marosvásárhelyen. Az első, 2008-as Marosvásárhely neves személyiségeit tartalmazta, a 2009-ben megjelentet pedig a város barokk épületeivel illusztrálták, múlt évben pedig Marosvásárhely régi utcái, terei díszítették a kalendáriumot.
Idén az erdélyi magyar tannyelvű oktatás, illetve annak színterei kerültek középpontba. „Ez az első alkalom, amikor nem kimondottan marosvásárhelyi értékeket dolgozunk fel a naptáron. 12 erdélyi magyar iskolát, amelyek 12 erdélyi személyiség nevét viselik. Minden hónapra tettünk egyet, a célunk nem az volt, hogy a leghíresebb, legnevesebb, legismertebb iskolák kerüljenek be. Inkább azt szerettük volna, hogy különböző városokból kerüljenek ki. Szerencsére 12-nél így is jóval több van, éppen ezért jövőre folytatjuk a sorozatot” – tudtuk meg az MKK elnökétől, Szepessy Elődtől.
A kalendáriumba időrendi sorrendbe tették az iskolákat, így
Eminescu...prezent in clasa a IV-a B
Elevii clasei a IV-a B, alaturi de inv. Florentina Muntean, l-au omagiat pe Eminescu asa cum stiu ei mai bine: recitandu-i versurile. Sensibilitatea de care au dat dovada, simtirea cu care au transpus pe mica lor scena improvizata poeme precum "Mai am un singur dor", "Somnoroase pasarele", sau "Scrisoarea III", au dovedit inca odata ca nu varsta conteaza atunci cand sufletul e mare. Mai mult, lucrarile lor despre opera eminesciana, transformate in adevarate portofolii, au demonstrat preocuparea pentru lirica poetului.
duminică, 16 ianuarie 2011
Revolutia lui Tudor Vladimirescu
In istoria noastra revolutia de la 1821 s-a bucurat de o atentie
deosebita. La fel s-a intamplat si cu conducatorul sau , Tudor Vladimirescu
nascut in anul 1780 in satul Vladimiri (Gorj).
,, Ca moment revolutionar , revolutia de la
1821 , condusa de Tudor Vladimirescu a fost expresia unei situatii
revolutionare deosebite’’.
Cauzele
care au determinat aceasta revolutie au fost pe de o parte exploatarea
turco-fanariota iar pe de alta parte exploatarea pe domeniile boieresti si
manastiresti.Toate clasele si paturile sociale romanesti erau interesate de
schimbare (exceptie face o minoritate boiereasca) , in special , a regimului
fanariot.Regimul fanariot a fost mereu caracterizat prin regimuri fiscale dure
dictate in deosebi de otomani.
Telurile revolutiei de la 1821
in Tarile Romane au fost adunate in cateva documente ca: Proclamatia de la
Pades , Scrisoarea catre poarta: Cererile norodului romanesc(28 ian/4 feb
1821), Proclamatiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea semnal
către Poartă din 27 martie/8 aprilie si alte scrisori si declaratii ale lui
Vladimirescu. Din toate aceste documentele reiese că se urmărea realizarea în
etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini
sociale si politice care sa constituie accesul tării la un statut de mai largă
independentă.
Duminica (23ian/4feb 1821) , la Pades ,
asistat de aprox. 100 de plaiesi si de colabratorii sai apropiati ,
Vladimirescu a lansat chemarea la lupta ,,catre tot norodul omenesc’’, care in
istorie este cunoscuta sub denumirea de Proclamatia de la Pades.
Prin aceast discurs poporul
este mobilizat sa lupte pentru a invinge raul din tara. Era o declaratie patetică, capabila să „miste constiintele si să îndemne pe oameni
la luptă”, o adevarata „declaratie de război” împotriva fanariotiilor.
Dupa ce a infrant rezistenta unora dintre
ispravnicii de
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
"Dor de Eminescu"
O manifestare deosebită, menită să marcheze împlinirea a 161 de ani de la naşterea “LUCEAFĂRULUI” poeziei româneşti, Mihai Eminescu, a avut loc vineri, la Şcoala Generală Nr. 2 din Tg.-Mureş. Evenimentul, devenit unul tradiţional, s-a desfăşurat, anul acesta, sub genericul “TRECUT-AU ANII…”, organizat de Catedra de limba şi literatura română (prof. Codruţa Băciuţ, Mariana Pop, Laura Bucur, Cristina Raica, Titus Ilovan).
Momentul a fost cu atât mai interesant, cu cât a inclus, pe lângă binecunoscutul concurs de recitări “DOR DE EMINESCU”, la care au participat elevii claselor a VII-a, şi o serie de momente artistice, pregătite special de copiii de la Grădiniţa nr. 16 din Tg.-Mureş şi de elevii scolii noastre.
Manifestarea, la care au luat parte atât elevi şi dascăli, cât şi părinţi emoţionaţi, a debutat în acordurile valsului vienez, când, în paşi de dans, elevul Gabriel Prunean din clasa a VIII-a A şi partenera sa, Matyasi Katalin, de la Gimnaziul “George Coşbuc”, i-au impresionat pe cei prezenţi prin eleganţa mişcărilor. Un moment inedit a fost acela în care patru copii de la Grădiniţa Nr. 16 din Tg.-Mureş au demonstrat auditoriului că ştiu, încă de la o vârstă fragedă, să recite din creaţiile lui Mihai Eminescu. Este vorba despre
A fost odata...
„ A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată,.......”
Aşa încep poveştile, sau...aşa
începea M.Eminescu frumoasa poezie Luceafărul.
Eu am să spun, doar.... a fost odată. Era iarnă. Geamul camerei mele
era înflorit cu flori minunate de gheaţă. Afară plapuma de nea gemea cu un
scârţâit ascuţit sub paşii trecătorilor, astfel senzaţia de frig te pătrundea
până în străfundul sufletului. Mă aşez pe fotoliu şi cu ochii minţii încerc să mă
văd acasă la bunici, lângă şemineu, unde bunica cu al ei chip cald şi blând,
parcă mă aşteptă.
Mi-aduc aminte că aici la şemineu i-am citit
prima poveste bunicii, doar eram „mare de acum” şi ştiam să citesc. Ţin minte
că a fost povestea „Făt –Frumos din Lacrimă” scrisă de M.Eminescu.
Mai târziu am găsit o carte cu
poezii şi nu reuşem să descifrez sensul celor scrise acolo. Acum e mult mai
uşor. Fiecare vers, fiecare strofă are un înţeles al său şi toate sunt legate
într-un lanţ parcă nemărginit, care totuşi
de-odată se sfârşeşte. Mă scufund şi acum în lumea de vis a poeziilor scrise de
M. Eminescu. Am ales tot o poveste , dar scrisă în versuri.. Ştii care?
Bineînţeles .. Luceafărul. Si, la fel ca alte dăţi, am intrat în lumea de vis
după câteva strofe. Nu ştiu câte poezii sau versuri am mai citit, dar în faţa
ochilor mi-a apărut un peisaj ce numai din poveste poate fi, dar mie mi se
părea aievea.
În faţa mea un lac cu ale sale
sălcii ce pletele-şi revarsă pe apa cristalină. Oglinda lacului în care
reflectă luna de argint este de piatră. Însă nu pentru mult timp, căci o umbră
misterioasă acoperă razele de argint şi
vineri, 14 ianuarie 2011
joi, 13 ianuarie 2011
Samanta nazdravana
Era o căsuţă veche la marginea pădurii în care
trăia un băiat sărac.
Într-o zi,
plimbându-se a găsit o sămânţă. S-a tot uitat la ea până când a auzit ceva.
-
Ce
este? Cine a vorbit?
-
Eu!
-
Tu…
poţi vorbi?
-
Da! Eu
pot vorbi de când am fost vrăjită de o vrăjitoare.
Sămânţa i-a spus băiatului cum s-o planteze. Băiatul a ascultat-o si din sămânţă a crescut o plantă mare. El s-a
căţărat pe ea până a ajuns la cer. Acolo s-a întâlnit cu o lume extraordinară.Chiar
ca Jack cu vrejul de fasole.
Bucuros, băiatul a realizat că toată bogăţia este în sufletul fiecăruia
dintre noi.Totul e sa plantam uneori samanta potrivita si, mai ales, sa gasim
pamantul fertil!
Justiniana Hancu, cls. a V-a A
miercuri, 12 ianuarie 2011
Daco - getii
Dacii,
situati la nord de Dunare in zona Carpatilor si Transilvaniei sunt primii
oameni denumiti de pe teritoriul actual al Romaniei. Ei sunt mentionati pentru
prima data in scrierile antice grecesti de catre Herodot (Istorii, cartea 4 XCIII
“Getii sunt cei mai nobili si cei mai drepti dintre toate triburile tracice”).
Cultura:
Conform descoperirilor arheologice, leaganul culturii dacice
este considerat a fie la nord de Dunare spre muntii caprpati, in provincia
numita azi Muntenia. Aceasta este indentificata ca o evolutie a epocii de fier
dintr-o ramura a culturilor din Basarabia.
Bratarile de aur dacice gasite de catre arheologi descriu un sens cultural si estetic al
dacilor. Acestea au gost realizate din minereu de aur amestecat cu cantitati
foarte mici de argint, folosind tehnici considerate de arheologi foarte
avansate tehnologic pentru acea perioada de timp.
Societatea:
Dacii erau impartiti in doua clase: aristocratii
(tarabostes) si oamenii liberi (comati). Numai membrii aristocratiei aveau
dreptul de a-si acoperi capul cu o palarie de fetru, lucru care ii deosebea de
oamenii liberi. Clasa a doua cuprindea rangurile de soldati si artizani au fost
numiti capillati (in Latina ).
Aparitia si imbracamintea lor poate fi observata pe Columna lui Traian.
Dacii au
dezvoltat “murus dacius”, o metoda caracteristica de constructie a zidurilor,
in care se construiau 2 ziduri diferite situate la 5-10 metri unul de celalalt,
conastruite din blocuri sculpate de piatra, fara mortar. Spatiul era apoi
umplut cu un amestec de pamant si pietre si solidificat cu grinzi de lemn.
Aceasta metoda de constructie este folosita la majoritatea oraselor lor
fortificate, cum ar fi capitala lor, Sarmizegetusa (judetul Hunedoara). Gradul
de dezvoltare urbana
a dacilor poater fi vazuta pe Columna lui Traian si in modul in care
Sarmizegetusa a fost invinsa de romani. Romanii au identificat apeductele care
duceau apa capitalei pe care apoi le-au distrus si astfel au pus capat lungului
asediu de la Sarmizegetusa.
Religia:
In “Istoria” de Herodot este relatata povestea lui Zamolxis.
Dacii credeau in nemurirea sifletului si moartea era privita ca o simpla
schimbare a locului unde locuiau. De asemenea, preotul sef avea o pozitie
proeminenta in societate, repredentand-ul pe Zamolxis, zeul supreme al
credintei lor (numit de unii si Gebeleizis).
Pe langa
Zamolxis, dacii credeau si in alte zeitati precum Gebeleizis, un zeu al
fulgerului si furtunii. Acesta era reprezentat ca un om aratos si isi facea
simtita prezenta prin fulgere si tunete. Cand era o furtuna cu fulgere si
tunete , dacii obisnuiau sa traga cu sageti spre cer, pentru a-l alunga pe
Gebeleizis. Candva mai tarziu, gebeleizis a devenit una cu Zamolxis pentru
majoritatea dacilor.
Ocupatii:
Principalele ocupatii ale dacilor erau agricultura,
apicultura, viticulture, cresterea animalelor, ceramica si prelucrarea
metalelor. De asemena, ai au lucrat la minele de aur si de argint din
Transilvania. Dacii desfasurau o activitatea comerciala considerabila in
exteriorul granitelor, indicate de numarul de monede staine gasite in tara .
Primele
monede produse de daci au dost imitatii ale monedelor de argint a regilor
maceonieni Filip II si Alexandru cel mare. In secolul I i.Hr dacii auinlocuit
aceste monede cu denarii de argint ai Imperiului Roman (atat bani oficiali de
la roma cat si imitatii locale).
Gelu Oltean, Gimn. "Dacia"
Intemeierea Tarii Romanesti
“Marele Basarab
voievod”, intemeietor de
tara si de dinastie, domn independent prin
biruinta
de la Posada.
Multa vreme s-a crezut ca Tara Romaneasca s-a
intemeiat printr-o descalecare din Fagaras. De acolo ar fi venit, pe la sfarsitul
secolului al XIII -lea, Radu Negru voda si ar fi ocupat tinutul dintre Muntii
Carpati si Dunare, intemeind orase, facand curti domnesti si ridicand biserici.
Asa povesteste traditia literara pastrata in cronica cea mai veche a Tarii
Romanesti, asa au crezut mai inainte si istoricii.
Astazi stim insa ca faptele s-au petrecut altfel.
Intemeierea Munteniei sau Tarii Romanesti se datoreste reunirii sub o singura
stapanire romaneasca a diferitelor formatiuni politice, cnezate si voievodate,
din dreapta si din stanga Oltului. Ea nu s-a facut dintr-o data, intr-un singur
an, ci a cerut mai multe decenii. A fost precedata de incercarea, neizbutita, a
lui Litovoi si a fost incoronata de stralucita biruinta din 1330 a lui Basarab
cel Mare, Intemeietorul, pe care
marți, 11 ianuarie 2011
Sfanta
Alianta este o organizatie internationala reactionara, creata de monarhii din
Europa dupa caderea imperiului lui Napoleon, cu scopul de a inabusi miscarea
revolutionara si de eliberare nationala din Europa. A fost inspirata de tarul Rusiei,
Alexandru I si cancelarul Austriei, Metternich. La 26 septembrie 1815, a fost semnat la Paris actul de constituire a
Sfintei Alianţe, de către Alexandru I, ţarul Rusiei (1801-1825), Francisc I,
împăratul Austriei (1804-1835), şi Frederic Wilhelm al III-lea, regele Prusiei
(1797-1840). Anglia a refuzat sa adere
la Sfanta Alianta. Mai tarziu au aderat la Sfanta Alianta majoritatea
suveranilor din Europa. Pactul reinnoit prin patru congrese afirma
solidaritatea de interese dintre suverani, care se angajau sa se ajute reciproc
in lupta impotriva actiunilor revolutionare. La congresele de la Troppau si
Laibach (Ljubljana ),
Sfanta Alianta a aprobat interventia trupelor austriece impotriva revolutiei
din Neapole (1820-1821) si impotriva puternicei miscari revolutionare din
Piemont (1821). Conform hotararilor congresului de la Verona , trupele franceze au intrat in Spania
si, dupa ce au inabusit (1823) revolutia burgheza izbucnita in anul 1820, au
restaurat puterea regala absoluta. Sfasiata de numeroase contradictii interne,
Sfanta Alianta a inceput sa se destrame; o lovitura puternica a primit-o din
partea revolutiei din 1830 din Franta si din Tarile de Jos, iar dupa
revolutiile din 1848-1849 s-a destramat definitiv.
Începând cu anul 1814, naţiunile coalizate
împotriva lui Napoleon Bonaparte au avut grijă să-şi precizeze atitudinea
viitoare pentru a evita repetarea evenimentelor
luni, 10 ianuarie 2011
Formarea Tarii Romanesti
Formarea statului medieval Tara Romaneasca
consta in 2 etape , unda dintr ele fin etapa formatiunilor politice prestatale
amintite in diploma ioanitilor . Aceastacuprinde intelegerea dintre regale
maghiar Bela al IV-lea si preceptorul ordinului ioanit :Rembald , avand in
vedere trimiterea unor cavaleri in acele zone pentru a preveni o noua invazie
tatara .
In diploma se dezvaluia existenta
unor cnezate , voievodate si ,,tari” printer care si cnezatele lui Ioan si a
lui Farcas , Tara Severinului , Tara voievodatului lui Litovoi careia ii
apartine si Tara Hategului, Voievodatul lui Senselau , Tara Fagarasului …
In acestea existau feudali (stapani
pe pamant) care apartin nobililor la fel ca si tarani.
Prima
faza a procesului de unificare
Cavalerii ioaniti nu s-au asezat
niciodata in locurile acordate lor . Regii maighiari ,insa, se considerau
suzerain cnejilor si voievozilor de acolo . Acestia incercau sa-si asugure o
autonomie deplina sis a stapaneasca si alte teritorii.
Pe la 1272-1273 voievodul Litovoi nu
recunoaste suzeranitatea regelui maghiar si refuza plata tributului .Regele
maghiar incearca sa-l convinga prin tratate ,dar fara rezultat ,fapt care duce
la o lupta deschisa. Litovoi cade in lupta ,iar fratele sau ,Barbat, fiind luat prizonier, se rascumpara cu o suma
mare de bani. Suzeranitatea este recunoscuta ,iar lui Barbat ii revine conducerea.
La sfarsitul secolului al XIII-lea o
nua criza politica loveste regatul ungar , fapt care facilizeaza tendintele de
autonomie ale organizatiilor politice dintre Carpati si Dunare .
Cnezii ,voievozii si boierimea
recunosc autoritatea urmasiilor lui Litovoi,Barbat si Tihomor ,realizand o noua
etapa in formarea Tarii Romanesti.
Desavarsirea
procesului de unificare
Faptul ca acolo(in Tara Romaneasca
mai tarziu) existau asezari mai dezvoltate , targuri ca si Campulung sau Curtea
de Arges monumente arhitectonice ca si biserica veche de la Campulung ,dovedesc
dezvoltarea voievodatelor de la sud de carpati ,realizandu-se noul pas in
formarea Tarii Romanesti.
Castigarea
independentei Tarii Romanesti
Extinderea Tarii Romanesti, printre care
cucerirea Banatului de Severin, dar si castigarea autonomiei nu conveneau unor
mari feudali maghiari si clerului superior catholic care dorea sa extinta
catolicismul pana in Tara Romaneasca .
Indemnat de catva feudali si clerici
Carol Robert porneste cu razboi impotriva lui Basarab .In fata ostii lui Carol
Robert Basarab a incercat o impacare prin tratative .Acestea fiind refuzate de
Carol Robert se ajunge la lupta.Oastea acestuia sufera esecuri si se retrage in
munti ,unde,insa, este atacata si zdrobita de oastea lui Basarab, intr-un loc
numit Posada (conform “Cronicii pictate de la Viena”)
Independenta Tarii Romanesti si
dezvoltarea ei libera sunt asigurate ,ajungand astfel la un reconoscut
prestigiu in sud-estul Europei.
Bibliografie :
Miron
Constantinescu , Constantin Daicoviciu , Stefan Pascu, Istoria Romaniei ,Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1970,
pag 127 – 129
Dragos
Colceriu, Gimn. “Dacia”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)