Din vazduhul fara
margini
Norii-si cern faina deasa,
Imbracand gradina mea
Cu
o mantie de nea.
Peste sat se lasa noaptea
Focul fumega in vatra.
Casa este-nmiresmata
Cu miros de cozonaci.
Copiii-s plecati de-acasa,
Cu stelute si lumini,
Prin nameti si ceata groasa
Ei colinda la vecini.
Pe o ulita ingusta
E-ncarcata
si cam grea,
Renii trag din greu de ea.
Doar
cu Rudolf capitan,
Mosul vine an de an,
Bucurandu-i pe copii
Cu-a lui saci de jucarii. Emanuel Alexandru Chiorean, cls. a IV-a A