Întemeierea Bisericii noastre a avut
loc atunci cand Duhul Sfant s-a pogorat asupra Apostolilor din Ierusalim. Crestinusmul a ajuns in Dacia
odata cu trupele Imperiului roman.
Originea apostolica a crestinismului in spatiul
carpato-pontic care ar cobori
inceputurile crestinismului in aceste teritorii in secolul | ramane doar
o ipoteza: evanghelizarea „Scythiei”de catre Sf. Apostol Andrei ,care
deocamdata nu are alt suport documentar. Alte izvoare literare despre
crestinismul daco-roman sunt contradictorii, astfel incat aparitia religiei
crestine in Dobrogea si in stanga Dunarii e dovedita de unele obiecte cu
insemnari crestine . Asemenea
documentelor arheologice sunt putine, si cu o datare nu tocmai sigura. In
secolul al III-lea s-au gasit unele cruciulite la Barbosi ,si opaite la Tomis.O
inscriptie funerara de la Tomis pare sa dovedeasca existenta unor famili in
care unii membri erau pagani, alti crestini.
In general obiectele paleocrestine sunt mai rare
in secolele al II-lea si al III-lea peste tot in lumea romana. Din teritoriile
extracarpatice nici un obiect crestin nu pare sa fie din secolul al III-lea.
Au fost perioade cand imparatii s-au dovedit
toleranti fata de crestini .Crestini nu erau insa priviti cu simpatie intr-o
epoca in care pe seama necredintei lor se puneau diversele nenorociri abatute asupra
Imperiului.De aceea crestinii se fereau de regula sa faca publica apartenenta
lor la noua religie. Dezvoltarea crestinismului atat in Scythis Minor cat si in
lumea daco-romana nord-danubiana ,va cunoaste un alt ritm dupa ce in anul
313,prin legea de la Milano ,imparatul Constantin cel Mare acorda libertatea de
credinta crestinilor .Comunitatile crestine se inmultesc nestanjenit in timp ce
paganismul incepe sa piarda teren.
In Trnsilvania ,la procesul crestinusmului au
contribuit doua aspecte:religia oficiala a Imperiului ,care nu mai avea
spijinul statului roman, sicrestinii care existau in timpul provinciei nu –si
mai ascundcredinta iar dupa retragerea aureliana pot sa faca prozelitism.
In repertoriul materialelor gasite in Transilvania
din secolele IV-VI fac parte si opaite de lut cu cruce (Apulum ,
Potaissa)opaite de bronz (Bucium in jud.Salaj ,Gherla) opaite de bronz cu cruce si porumbel care reprezinta
simbolul Santului Duh,cruci si simboluri crestinepe vase de ceramica.Foarte
interesant este fragmentul de candelabru de bronz de la Biertan din jud Sibiupe
care se afla o inscriptie in latina : Ego Zenovius votum posui adica eu
Zenovius am pus ofrande .O inscriptie asemanatoare s-a descoperit si la
Porolissum.
La Jabar din jud Timis si Palatca din jud Cluj
s-au descoperit sigilii de lut folositre la stampilarea paini euharitice.
In Oltenia si Banat ,descoperirile de obiecte
crestine se grupeaza mai ales in zonele reinglobate Imperiului :Drobeta,
Tibiscum, Romula Slaveni si mai ales Sucidava aici s-au gasit opaite cu semnul
crucii ,catrme graffiti pe vase.
Obiectele paleocrestine din secolul al IV-lea
descoperite in fosta provincie traiana sunt aproape toate produse de import din
Italia ,Pannonia Ilyricum .
Ostogotii din Transilvania s-au crestinat cel
putin conducatorii lorspre sfarsitul secolului al V-lea cand gepizii au fost
crestini de rit arian.
Comunitatile crestine se infiripeaza in secolul al
|V-lea si in zonele extracarpatice atat in randul populatiei autohtone cat si
printe alogeni.
Prin tratatul din 332 Constantin cel mare impune
vizigotilor asigurarea libertatii de credinta pentru crestini.In anul 341 este
consacrat episcop al Gothiei nord-dunarene Ulfila ,care a predicat crestinismul
si a condus biserica arianade acolo pana in 348.
Intr-o vreme cand Biserica nu elaborasecanoane
privitoarela practicile funerare ,distingerea mormontelor crestine de celelalte
se face anevoie in principiu mormintele crestine sunt de inhumatie , orientare
vest-est fara inventar.In necropolelede tip Santana de Mures-Cerneahov din
secolul al v-lea se constata putine morminte care corespund ritualului crestin.
Crestinismul a reprezentat in zonele
nord-danubiene o importanta fateta a romanismului ,contribuind la desavarsirea
unor procese etnice de la mijlocul si din a doua jumatate a mileniului |.
Biografie:
Mihai
Brabulescu ,Dennis Deletant ,Keith Hitchins,Serban Papacostea si Pompiliu
Teodor, Istoria Romaniei ,Editura
Corint pag 87-89
Manuela
Calbaza
Clasa
a VIII-A
