Ceea ce imi doream, s-a implinit in
sfarsit! A venit iarna!
E
anotimpul meu preferat poate si pentru ca m-am nascut in miezul iernii.Iubesc
albul zapezii care face totul sa para curat si imaculat ca sufletele noastre de
copii. Iubesc tot ce aduce acest anotimp mai ales iubesc Craciunul. Cand
vorbesc de Craciun, sufletul meu tresare. De cum cad primii fulgi de nea,
gandul, visul, toate ma duc la liniste si caldura ce emana din aceasta
Sarbatoare Sfanta a Nasterii Domnului.
In
aceasta dimineata de Ajun priveam afara, pe un ochi de geam si lumina imi parea
mai intense si parca ireala. Flori de gheata se asternusera pe fereastra mea.
Inchid ochii si deodata, Craiasa Zapezii vine si ma ia in zbor, in sania ei de
cristal. Privesc in jur si vad, cum zapada ca un ocean alb si sclipitor se
intinde peste tot. Copacii ca niste fantasme si-au imbracat crengile in palton
de nea iar carele si-au cusme albe. Un fluturas de argint apare sa ne
insoteasca in zborul nostrum pe aripile nevazute ale vantului. Apoi apar tot
mai multi ce par sa se joace prinselea prin aer. Roiuri, roiuri de fluturi albi
pornesc dansul lor fantastic si apoi cad pe pamant ca niste margaritare. In
zari se vad muntii ca niste uriasi adormiti sub omat, iar brazii formeaza
coroana vesnic verde printer miile de sclipiri.
Deodata
clinchete de clopotei ma trezesc din visare. Erau copii veseli ce pornisera la
colindat.
Atunci
am alergat si eu afara in zapada, sa rad, sa ma joc, sa ma bucur si sa colind
mai ales sa nu pierd nici o clipa din magia pe care Zana Iarna o oferea.
