luni, 2 mai 2011

Together




Together…inseamna impreuna. Impreuna la bine si la rau, noi suntem prieteni mereu. Azi, m-am gandit sa va povestesc mai pe scurt ceea ce pentru noi inseamna campionatul, turneul de la Cluj de baschet.
Drumul pana acolo a fost minunat. Dar meciurile au fost unele de exceptie. Vineri, cand am ajuns, am jucat cu Clujul, echipa Galactica. Ele au castigat, dar nu asta conteaza. La inceput am fost putin speriate deoarece era primul meci. In sfertul al 3-lea am inceput sa jucam mai bine, dar nu suficient.
Sambata, de la ora 10 a urmat al doilea meci, in care fiecare si-a dat drumul. Emotiile fiind inlocuite cu curaj. Am intrat in teren cu un singur gand in minte, cuvantul care ne-a definit in acel moment: ,,VICTORIE’’! Am fost glorioase. Fiecare a luptat cum a putut mai bine pentru mingea care a intrat de multe ori in cosul adversarelor. Era ca si cum niste ingeri albastri se luptau pentru ceea ce vor si pentru ceea ce isi doresc cu adevarat sa faca.
Dupa parerea mea, al treilea meci a fost cel mai bun. Am uitat cine era pe
banca, am uitat de probleme, de dorinte si am vrut cu orice pret sa castig. Am rezistat cat am putut si am dat tot ce am avut mai bun. La inceput eram ca o leguma lasata prea mult la soare. Dar nu mi-a pasat. Am continuat sa tin capul sus si sa imi repet in minte: ,,Eu sunt o campioana si nu voi lasa pe nimeni, nici macar pe fetele astea sa imi ia ceea ce imi doresc’’. Am pierdut, dar la sfarsit ma simteam ca o invingatoare.
Au urmat al patrulea meci, ultimul. Adversarele erau fetele de la Alba Iulia, cu care ne-am imprietenit pe parcursul celor trei zile in care am stat la internat. Am facut incalzirea, dupa care a urmat meciul. Diferenta de puncte nu a fost foarte mare. La sfarsit, victoria le apartinea.
 A urmat si festivitatea de premiere, care a fost chiar frumoasa. Am luat locul 6. Un loc destul de bun, dar nu cel mai bun. Este bine si asa. Important este ca am participat si am castigat experienta.
Ceea ce mi-a placut extraordinar de mult a fost prietenia care s-a legat intre noi si fetele de la Sighet si Alba Iulia, chiar daca nu le cunosteam. Deasemenea, mi-a placut ca am ras, am cantat, ne-am distrat si am luptat pentru ceea ce vrem. Am fost unite la bine si la rau ca niste adevarate surori. Si ziua aceasta imi va ramane in minte pentru totdeauna. Ziua in care am invatat ca trebuie sa ne ajutam, ca suntem o echipa, noi suntem TOGETHER!!!
Anais Petricu, cls. a VI-a A