marți, 3 mai 2011

Vesnicia s-a nascut la sat



Într-o zi de primăvară de o strălucire aparte, o zi din Săptămâna Luminată, prin amabilitatea doamnei director de la Muzeul Etnografic din Reghin, doamna Maria Borzan, Cercurile reunite de limba şi literatura română din cele două şcoli, respectiv Şcoala Generală Nr.2 şi Gimnaziul „Mihai Viteazul” şi-au desfăşurat activitatea în spaţiul mirific al muzeului care, aşa cum afirma doamna Maria Borzan, este un sat în miniatură.
        Invitata noastră de suflet a fost Sorina Bloj, cantautoare, poetă, director al Casei de Cultură a Tineretului "G.Enescu" din Reghin.
          Această activitate a Cercului a venit ca o continuare a unei excursii la Lancrăm, unde elevii au avut posibilitatea să recompună atmosfera vremurilor din „Hronicul şi cântecul vârstelor”. Şi, pentru că genericul activităţii a fost „Veşnicia s-a născut la sat”, sintagmă preluată din poezia „Sufletul satului”, şi de data aceasta Lucian Blaga „a fost printre noi”. În decorul fascinant al satului de la muzeu, în faţa bisericuţei „Sfântul Ioan Botezătorul” ne-am întâlnit cu toţii pentru a aduce un elogiu satului tradiţional românesc, evocând aspecte ale acestuia ilustrat în lirica lui Lucian Blaga, Octavian Goga şi George Coşbuc, adăugând şi versuri ale poeţilor Vasile Alecsandri, Ion Minulescu şi alţii.
           
Am pornit în demersul întâlnirii noastre de la ideea de tradiţie ca memorie organică, afectivă, ca memorie-obicei, evidenţiind faptul că locul tradiţiei este satul. Satul românesc se bazează pe un lung sistem de tradiţii. Am considerat că nicăieri nu este mai bine conservată tradiţia decât într-un muzeu etnografic. Astfel, am şi motivat alegerea spaţiului pentru activitatea noastră. Despre „veşnicia satului” le-a rostit
  foarte frumos elevilor doamna profesoară Rozalia Truţa, iar imaginea satului în viziunea lui Blaga s-a închegat prin recitările elevilor de la Gimnaziul „Mihai Viteazul”. A urmat ilustrarea specificului satului în viziunea lui Octavian Goga prezentată de elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Generală Nr. 2. Satul idilic, bucolic, a fost ilustrat prin recitări din lirica lui George Coşbuc ale elevilor claselor V- VIII de la cele două şcoli. Momentul s-a finalizat cu melodia pe versurile poeziei „La oglindă” . În continuare, s-au rostit versuri din creaţiile altor poeţi precum Vasile Alecsandri, Ion Minulescu...
Recitările au fost alternate de momente muzicale. Sorina Bloj ne-a apropiat mai mult de Dumnezeu prin pricesnele şi doinele cântate, iar eleva din clasa a V-a, Justiniana Hancu a cântat şi la chitară melodiile „Lacrimă de dor” şi „Străinul”. O emoţie specială ne-a apropiat de poezia lui George Coşbuc în clipa în care Sorina Bloj a recitat, cu o expresivitate deosebită, poezia „Doina”.



Maria Borzan a menţionat că nu întâmplător ne-am întâlnit într-o zi din Săptămâna luminată care va fi urmată de săptămâna în care, luni, în prima luni de la duminica Paştelor, o parte din credincioşi sărbătoresc Paştele Blajinilor, prilej bun pentru dumneaei de a le povesti copiilor ce semnificaţie are acest obicei, precizând că Paştele Blajinilor se mai numeşte Prohoadele sau Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, avându-şi originea în timpuri străvechi, „blajinii” fiind descendenţi din Set - al treilea fiu al lui Adam şi al Evei. A explicat apoi ce presupune acest obicei conform tradiţiei. La sfârşitul activităţii noastre, ne-am ospătat cu felii de cozonac proaspăt, prăjituri şi sucuri oferite de primitoarele noastre gazde de la muzeu. A urmat vizitarea muzeului. La intrarea în muzeu ne-au impresionat cuvintele scrise ce reprezintă afirmaţia lui Moş Luca a Toaderului Borzi din Fărăgău: „Din vechime toate lucrurile aveau un rost...nimic nu era fără rost...”. În interiorul muzeului respiră o atmosferă specifică satului din zona Văii Mureşului Superior. Sălile foarte bine dispuse conţin obiceiuri tradiţionale, industria casnică şi textilă, meşteşugurile şi portul popular. O atracţie deosebită a reprezentat-o sala în care se întâlnesc obiceiuri din momentele cruciale ale vieţii, naşterea, căsătoria. De asemenea, elevii interesaţi din clasa a VIII-a au avut posibilitatea să vadă printre exponate şi un baltag autentic.

Activitatea a fost reuşită, iar scopurile propuse au fost atinse. Mulţumind gazdelor noastre am plecat de la muzeu cu convingerea că nu vom uita prea curând această experienţă, că am dobândit noi cunoştinţe despre activitatea unor poeţi, despre satul românesc aşa cum l-a văzut fiecare dintre aceştia, despre existenţa unui muzeu ce cuprinde toate elementele specifice ale satului tradiţional, despre prietenie şi despre petrecerea unor momente de neuitat în preajma unor oameni de valoare.
Pentru reuşita acestui proiect cultural-didactic aducem mulţumirile noastre în primul rând Primăriei Municipiului Tg. Mureş pentru sprijinul acordat, iar apoi tuturor celor implicaţi, profesorilor Rozalia Truţa, Florina Moldovan Lircă, Bucur Laura, Ioan Laslo şi, nu în ultimul rând, celor 32 de elevi care au fost un adevărat exemplu de bună conduită.
 Prof. Codruta Baciut