marți, 24 ianuarie 2012

Unirea Principatelor


Unirea Tarii Romanesti cu Moldova sta la baza formarii natiunii romane. Imprejurarile istorice nu au permis unirea simultana a tuturor celor trei tari romane. Statul national roman s-a format treptat incepand cu Unirea de la 1859 si terminandu-se in 1918. Dupa revolutia de la 1848, unirea a devenit problema centrala, dominanta, a vietii politice romanesti, punand in miscare cele mai largi mase ale poporului.
            Dupa ce revolutia de la 1848 a fost infranta Imperiul Otoman si Imperiul Rus aleg la Coventia de la Balta Liman domnitori in Moldova pe Grigore Al. Ghica si pe Barbu Stirbei in Tara Romaneasca. Acestia vor domni timp de 7 ani. In acesti ani s-a imbunatatit administratia Principatelor, armata si invatamantul s-au modernizat, rolul burgheziei a crescut, cucerind pozitii in viata economica si politica.
            Intre anii 1853-1856 se desfasura razboiul Crimeei intre Rusia si Turcia. Deznodamantul razboiului Crimeii a dus la un context favorabil realizarii unirii principatelor. La Congresul de Pace de la Paris marile puteri abordeaza si problema romaneasca, astfel ca Franta, Sardinia, Prusia si Ruisa sunt pentru unire, iar Anglia, Austria si Turcia nu sunt de acord cu unirea. Prin urmare se vor convocaadunari ad-hoc la Bucuresti si Iasi pentru a se consulta punctul de vedere al locuitorilor principatelor. In urma adunarilor ad-hoc locuitorii Moldovei si cei ai Tarii Romanesti au fost de acord cu unirea. La conventia de la Paris din 1858 se discuta hotararile adunarilor ad-hoc. Astfel,  Marile Puteri accepta unirea, dar ea va fi mai mult formala cu  domni diferiti,guverne diferite, adunari legiuitoare separate, dar si cu cateva institutii comune. La inceputul anului urmator, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei si a Tarii Romanesti. In 1862, cu ajutorul unionistilor din cele doua tari, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realizand unirea politica si pornind ulterior o vasta opera de reforme. 
Dupa inlaturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constitutia adoptata in acel an a denumit noul stat Romania. Era deschis de acum drumul pentru cucerirea independentei.



Bibliografie:
Valentin Tanase , “Legendele romanilor”, Editura Teora, 2007, p. 68-71

Stingaciu Andrei
Clasa a VII-a A