Halloween

Petrecere rezervata claselor a V-a A si a V-a B

La ceas de amintire

Cercul de lectura - flash slideshow maker

La ceas de amintire, miercuri, 26 octombrie,a avut loc prima intalnire din acest an scolar a Cercului de lectura. Sub semnul comemorarii a 50 de ani de la trecerea in nefiinta a marelui scriitor, Mihail Sadoveanu (1880-1961), intalnirea si-a propus sa aduca in prim-plan „chipul luminos” al prozatorului si al operei sale, cu atat mai mult cu cat anul 2011 a fost numit de UNESCO „anul Sadoveanu”. Coordonata de doamna director, prof. CodrutaBaciut, alaturi de doamnele prof. Judit Ionescu, Mariana Diaconu si Adriana Nistor, activitatea a reusit sa imbine utilul cu placutul, notiunile teoretice (privind descrierea literara sau legate de date din biografia autorului) strecurandu-se printre momentele de creatie din cadrul atelierului de lucru. Astfel, elevii l-au redescoperit pe „Sadoveanu - pictorul cuvintelor” (cu ajutorul prezentarii realizate de  prof. Judit Ionescu), pentru a-şi proba apoi imaginatia si spiritul creator in redactarea unor texte descriptive, pornind de la texte sadoveniene. Ca activitatea a fost intr-adevar un „cantec al amintirii” o dovedeste si prezenta membrilor corului scolii, care au intregit intalnirea, nu numai numeric, ci si artistic. In final, roadele acestei bogate intalniri autumnale sunt tocmai creatiile elevilor, care ne intaresc iar si iar credinta ca in Scoala Generala Nr. 2 salasluiesc muzele. Creatiile vor fi publicate in scurt timp.

prof. Adriana Nistor

Guglielmo Marconi

  Guglielmo Marconi a fost un fizician şi un inventator italian. A început experimentele privind undele radio în 1894: a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu, brevetat în 1896,când a plecat în Anglia unde a pus în funcţiune un sistem de radiotelegrafiere. În 1899 a stabilit o reţea de comunicaţii peste Canalul Mânecii; a lucrat la dezvoltarea undelor de comunicaţie, care constituiau baza radiourilor moderne „de lungă distanţă”; iar în anul 1901 , prima radiocomunicație telegrafică transatlantic(a trimis pentru prima dată semnale peste Atlantic ).  Într-o simplă călătorie în America,în anul 1902, el a demonstrat „efectul luminii zilei” relativ cu comunicaţiile prin radio,fară fir,  şi în acelaşi an şi-a patentat, şi-a brevetat detectorul magnetic care a devenit sistemul receptor pentru mulţi ani. În decembrie 1902 el a transmis primul mesaj complet către Poldhu de la staţia din Glace Bay, Nova Scoţia, şi mai târziu Cape Cod, Massachusetts. A inventat telegrafia fără fir și antena de emisie legată la pământ. În 1909 a primit Premiul Nobel pentru fizică, care l-a împărţit cu K. Ferdinand Braun.

   În 1914 s-a alăturat armatei italiene şi a fost promovat mai târziu ca şi căpitan şi în 1916 a fost transferat la marina militară de război în rangul de comandant. 

   Încă din tinereţe, Marconi era pasionat de ştiinţă şi electricitate. Marconi a început să efectueze experimente, construindu-și singur mare parte din echipament în podul casei sale de la Villa Griffone din Italia. Scopul său era de a utiliza undele radio pentru a crea un sistem practic de ,,telegrafie fără fir” (de a transmite telegrame fără fire de legătură).  Marconi nu a descoperit niciun principiu nou sau revoluţionar cu sistemul său telegrafic fără fir, ci a îmbinat și a îmbunătățit o serie de fapte pe care  le-a unificat și le-a adaptat sistemului său.

  A fost primitorul a unor onorifice doctorate la mai multe universităţi. A primit ereditatea titlului de marchiz, fiind mai târziu ales preşedinte al Academiei Regale Italiene, în anul 1930.

  Contribuţia sa la dezvoltarea comunicaţiilor prin unde scurte constituie baza majorităţii tehnologiilor moderne de radiodifuziune, iar îmbunătăţirile aduse de el în domeniul aerian al undelor au fost deosebit de importante pentru mărirea distanţei la care acestea se puteau vreodată transmite. 

                                         Bibliografie:        http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1909/marconi-bio.html
http://www.nobel-winners.com/Physics/guglielmo_marconi.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Guglielmo_Marconi
 Enciclopedia Universala Britannica
      

                                                                                        LIGIA UNGUR,cls. a VII-a B

Remix by DJ Control

O zi in epoca pietrei

        De dimineata, cand ne-am trezit, barbatii din clanul nostru au pornit la vanatoare. Noi stateam in grota si asteptam.Apoi, putin mai tarziu, eu si cu femeia dominanta a clanului am mers sa luam cateva fructe dintr-un copac din apropiere. Ea si-a luat un lemn bine ascutit in varf, pentru a ne apara de un eventual a atac a unui animal salbatic. Din fericire n-am avut probleme cu niciun animal si am mai mancat cateva fructe pana sa vina barbatii. Clanul nostru este alcatuit din:cinci barbati, trei femei, trei baieti, doua fete si un batran de 41 de ani.Fiind intr-o era glaciara, ne-am facut un foc pentru a ne incalzi. Femeile incep sa faca niste haine din blana animalelor vanate de barbati saptamana trecuta. Mai intai au facut una pentru batranul clanului, apoi pentru copii si, la gata, pentru ele.Stateam acolo, cu focul aprins, si asteptam sosirea vanatorilor. Cand se facu seara, au ajuns la grota cu o caprioara si doi iepuri.Am prajit carnea, am impartit-o in mod egal la toata lumea si ne-am indopat bine, dupa care am mers la culcare. A fost o zi ca oricare alta.

Andrei Muth, cls. a V-a B

*******************************************************

            Fiecare nouă zi era identică cu cea precedentă. Mă trezeam, sorbeam câteva guri din fiertura pregătită de soţia mea şi porneam apoi la vânat.                       

          Dornic de o schimbare în peisajul unei zile, mi –am propus să –mi schimb meşteşugul. Am vrut să prind peşte. Am luat o unealtă ascuţită şi-am pornit la râu. Zgomotul apei şi emoţia încercării îmi provocau fiori.

            În apă nu era nici o mişcare. Peştii păreau cuprinşi de un somn adânc, cînd, deodată o arătare ciudată mi-a sărit drept în faţă. Am vrut să-i străpung corpul, însă mi-am rănit grav braţul.

            Am alergat la soţia mea, care era pricepută în tămăduirea rănilor. Tatăl ei fusese un vraci vestit. Cu ajutorul plantelor şi cu iubirea ei jertfitoare, mi-a salvat braţul.

            După o zi grea, dar aventuroasă, îmi revine dorinţa de a o repeta.

Serafim Hancu, cls. a V-a A

Dor de vara!

POVESTILE PLAJEI

E liniste… Marea arunca priviri nisipului. Il urmareste  de mult timp, dar el sta nemiscat… e somnoros azi.

O meduza sta la mal, cantand de bucurie ca a venit iar soarele la joaca… are un partener, desi el ar dori sa ia cearsaful din dulap si sa meargă din nou la culcare. Un murmur de pescarus se aude pe cer. De atata caldura, scoicile fug inspre mare, ca sa se racorească putin… toata plaja e molesita.

Un copil a inchis marea in ochii lui albastri… doreste sa o ia cu el acasa.

Ligia Ungur, clasa a VII-a B

GRANITA

Este o alta zi molipsitoare, in care atmosfera e ambientala de o liniste muta, un soare nesfarsit, o caldura coplesitoare… parca totul e inmarmurit.

Bolta cerului e ca un ocean nemarginit cu micute insule albe sau gri. Langa un lac cu apa de cristal, zaresti la orizont paduri de smarald… un peisaj pitoresc. Oare e paradisul?

Peste deal, la mica distanta, dai de un mic ocol, iar din paradisul salbatic ajungi intr-un iad, un infern de caldura, unde stancile golase din metal si trasurile zgomotoase de fier fara cai isi fac loc pe cararile de piatra.

Un pas mic si treci granita. Iar mana omului isi face aparitia, punand in lumina creatia: dintr-un paradis tropical, intr-un uniform desert de metal.

Va povestesc ce am aflat si eu din murmurul vantului. Asa ca, va rog, uitati-va, priviti natura si nu uitati ceea ce vedeti… incet, granita se va sterge.

Madalina Tarsoaga, clasa a VII-a A

La Poienita

A FOST O ZI FRUMOASA DE TOAMNA ,IAR ELEVII CLASEI a IV -a A,INSOTITI DE INVATATOAREA LOR TURDEAN EUGENIA AU FACUT O DRUMETIE IN SATUL POIENITA .AU TRECUT DEALUL DE LA IVANESTI LA POIENITA ,ORIENTANDU-SE CU AJUTORUL BUSOLEI SI AU OBSERVAT DE LA INALTIME IMPREJURIMILE ,FOLOSIND BINOCLUL.DRUMUL PRIN PADURE SI FOSNETUL FRUNZELOR USCATE AU INSUFLETIT BUCURIA SI JOCUL COPIILOR.LA SCOALA AU "SCULPTAT" BOSTANII ADUSI DE COPIII DIN SAT ,AU CULES NUCI ,AU BAUT MUST SI...DE FIECARE DATA ACTIVITATILE FACUTE LA SCOALA DIN POIENITA SUNT PRIMITE CU DRAG DE COPII.

INV.EUGENIA TURDEAN

La Poienita - slideshow with music

Emotii de toamna

TOAMNA PALIDA

E o zi friguroasa de toamna. Bruma cea argintie parca cristalizeaza plantele. Ceata cea grea se ridica incet, dintre copaci.

Priviti! Totul in jur are o culoare stearsa, de galben pal. Trunchiurile masive ale copacilor batrani au amortit in aceeasi culoare: cenusiu-inchis. Pasarile au plecat… ele cred ca e prea frig. Veveritele, roscatele, s-au ascuns deja in scorburi. Frunzele de tot felul spun adio parintelui care le-a crescut si-si dau ultima suflare.

Vai, totul a adormit! Toamna pare un tablou palid, pictat in culori pastelate.

Ilinca Tarnavean, clasa a V-a B

TOAMNA IN PADURE

Este toamna. Frunzele aurii au inceput sa cada.

Ana, impreuna cu mama sa, au mers in padure sa adune frunze. Acolo, padurea parca era un curcubeu de culori. Indiferent unde se uita, Ana vedea doar frunze care erau maro, rosii, galbene, portocalii. Dar iarba cea verde din vara nu mai era. Frunzele toamnei au acoperit-o.

Dupa ce au adunat frunze, Ana si mama ei au mers la lac. Acesta parea un centru sclipitor al padurii. Pe apa cristalina, copila a asezat niste frunze. Cand a ajuns acasa, a tinut sa povesteasca tuturor cum arata padurea toamna: ea este un loc de basm, unde parca s-ar termina curcubeul.

Teodora Feier, clasa a V-a B

TOAMNA FERMECATA

Ma plimbam printre copacii ruginii ai unei paduri.

Parca totul era acoperit de o patura de frunze. Erau multe culori de toamna: galben, maro, portocaliu si ici-colo verde. Ultimele pasari isi începeau calatoria spre alte tari, cu soare. Natura isi dezlantuia puterile, iar vantul batea, parca, a pustietate. Dar minunatul peisaj din jur te invaluia si voia sa fie cu tine. Arborii goi, fara frunze, te adaposteau de vajaitul vantului.

Spre sfarsitul zilei, am pornit spre capatul padurii. Soarele apunea, scaldat parca in crengile copacilor, imprumutandu-si culorile de la frunze. Iar eu il priveam fermecata…

Teodora Muresan, clasa a V-a B

TAINA TOAMNEI

Era o zi frumoasa de toamna…

Ma plimbam prin pădure… cand, dintr-o data, am observat o schimbare semnificativa. Culorile padurii erau cu totul si cu totul altele. In loc sa fie totul verde si plin de viata, era doar maro, galbui, gri, urat si umed. Dar si acest tablou avea frumusetea lui aparte. Culorile acelea interesante, care iti atrag atentia orice ai face m-au impresionat si m-au invatat sa nu judec o carte dupa coperta.

Va doresc sa descifrati si voi aceasta taina a toamnei!

Alex Pop, clasa a V-a B

O TOAMNĂ… DE GROAZA

Intr-o dimineata, eu si cu prietenii mei ne gandisem sa plecam intr-o drumetie. Alesesem multe locuri, dar niciunul de aventura, cand aud:

- Padurea dinspre cimitir! spuse Valentin, uimit pana si el de ideea pe care ne-a dat-o.

Cand am ajuns, frunzele erau de toate culorile: verzi, maro, rosii, galbene. Vantul batea cu o putere mare si statea sa ploua. Un tunet a lovit copacul, iar noi am luat-o la goana. Padurea fermecata, infricosatoare, innegrita de spaima noastra, alerga dupa noi.

O creanga imi loveste piciorul, iar eu cad si ma lovesc la cot.

- Nuuu! se auzea din camera mea.

Ma dau jos din pat si ma uit in oglinda: stiam ca e un vis, dar de ce-mi sangera cotul?

Raspunsul era in acea padure. Si nimeni nu va sti adevarul.

Casian Petricu, clasa a V-a B

RAR - slideshow maker

In 19 octombrie 2011, noi, clasa a VI-a A, alaturi de doamna diriginta Krisztina Enescu, am participat cu ajutorul politiei la programul „Circul si eu” („circul” e verb, nu substantiv!).Programul a fost realizat pentru a sensibiliza soferii si a le arata ca noi, pietonii, avem prioritate. Programul a fost foarte frumos si cred ca, poate, vreo 20% dintre soferi vor fi putin mai atenti. Acesta a decurs astfel: am mers in sala de sport cu doua pancarde. Cand am ajuns in sala, acolo venise deja un politist. Doamna diriginta ne-a impartit in 5 grupe ca sa nu ne certam. In final am iesit in fata scoli si am primit fiecare grupa pliante pe care sa le dam soferilor. Tot alaiul am pornit spre intersectie, unde mai astepta un politist. In scurt timp au venit si doua televiziuni care, in timp ce eu imparteam pliante, au inceput sa filmeze actiunea. Au mai luat interviuri la 3 dintre colegi mei. Dupa ce am impartit pliante toate grupele, evident, nu ne-am putut abtine si am cerut dirigintei si politistilor sa ne mai lase o data dar activitatea se terminase si ne indreptam fericiti spre clasa noastra. 

Ovidiu Dan Sonea, cls. a VI-a A

O aventura

Cu câtă plăcere îmi aduc aminte de clipele blânde şi pline de duioşie petrecute alături de mama mea.

          Este o fire sensibilă, plină de dragoste şi blândeţe. Este foarte iertătoare şi are un suflet de aur.

          Îmi aduc aminte cum într-o zi de iarnă, m-am dus împreună cu un grup de copii la săniuş. Ne simţeam aşa de bine încât nu ne-am dat seama cât de repede trece timpul. Dar la un moment dat, mi-am dat seama că afară este seara. Aveam doar cinci anişori, aşa că m-am panicat. Deodată se auzi un zgomot dintr-un tufiş. M-am speriat îngrozitor şi am strigat după ajutor. ,,Creatura’’din spatele tufişului a lut-o la goană. S-a dovedit a fi un iepure. La capătul străzii am văzut o lumină. M-am bucurat foarte tare când am văzut că era mama mea.

          Ajunşi acasă, am promis că nu voi mai face niciodată aşa ceva, iar ea mi-a zâmbit cu bunătate. În noaptea aceea, nu mi-am găsit liniştea decât în pieptul mamei.

Serafim Hancu, cls. a V-a A

O nunta de neuitat

       A ieşit soarele anunţând ziua mult aşteptată.

          Eu, vitoarea Contesă Catherine  de Monte Cristo m-am trezit dis-de-dimineaţă şi am început pregătirile. Eram foarte bucuroasă, fiindcă mă căsătoream cu Contele de Monte Cristo din dragoste, fără să fiu influenţată de aspectele politice( sau cel putin asa credeam).

          Rochia a fost strâmtă peste corp. Peste rochie, deasupra şoldului, am purtat un brâu, legat în faţă. Mânecile au fost strâmte până la încheietură, iar pe deasupra a mai existat o a doua mânecă, evazată începând de la cot, cu partea cea mai lungă ajungând până la nivelul la care se termina rochia. Am ales culoarea albastră, fiind simbolul purităţii.

          După nici trei ore calul şi trăsura frumos împodobtă cu ierburi proaspete si flori de camp şi contele îmbrăcat într-o tunică cu broderie de pietre preţioase, au sosit.

          Nu a lipsit nici buchetul legat cu panglici şi multe noduri.

          Banchetul clasic s-a ţinut într-un salon mare cu şeminee deschise. Mesele lungi nu erau lipsite de lumânările mari, farfurile şi paharele din lemn, căni cu vin şi bere sau o băutură din apă şi miere. Pentru invitaţii de vază a fost folosit aurul.

          Ornarea meselor a fost făcută cu boluri, cu flori şi ierburi uscate şi fructe şi alune de pădure.

          Nu au lipsit jongleriile, cântăreţii ambulanţi şi alţi animatori.

          La momentul tortului musafirii au adus prăjituri de mici dimensiuni care au fost aranjate unele peste celelalte. Eu şi contele ne-am sărutat deasupra aranjamentului fără să îl demolăm, însemnând noroc şi prosperiate în căsătorie. Tortul a fost tăiat cu o sabie medievală.

          Eu, Contesa Catherine de Monte Cristo şi Contele de Monte Cristo am trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.

        HANCU JUSTINIANA,CLASA a VI-a A

Prima zapadeala!!!

Busteni-Sinaia - slideshow maker

Clasa a V-a B a mers in corpore in week-end-ul trecut la munte. Au profitat de prima zapada si au incins o "bataie" pe cinste! Insotiti de inv. Florentina Muntean si prof. Ioan Laslo, dirigintele lor, ei au facut cunostiinta cu diversele stiluri arhitecturale din Sighisoara si Brasov (Biserica din Deal si resp. Biserica Neagra au constituit puncte de reper), au vizitat probabil cea mai spectaculoasa cladire din Romania, Castelul Peles, au aratat ca au talente vocale deosebite la petrecerea de la Casa David din Busteni, locul unde au si incercat sa doarma peste noapte( mai complicata partea aceasta, deoarece nu prea...au avut somn:)). Tot seara, Ilinca si Lucian ne-au incantat cu talentul lor, demonstrandu-ne ca sunt bine pregatiti pentru concursurile de dans sportiv care ii asteapta! De remarcat ca "ideile marete" au fost la mare pretuire, ca si talentele de bucatar ale soferului nostru, care a concurat munca de "organizare" a trupei in ceea ce priveste pregatirea mesei. Adepti ai ciocolatei calde, dar si a gartarelelor cu cartofi prajiti, cei care se doresc a fi "prieteni mereu" au demonstrat ca sunt deja o clasa unita si plina de idei. Categoric este un bun inceput si...desigur in masura posibilitatilor... MAI VOR :)!!!

Jos Masca!

Donatella Fagaras a cucerit titlul de Miss Boboc Colegiul"Traian Savulescu"! Felicitari!!!

Elemente

M-am născut ţinîndu-mă de brazi

mă uit în sus cum cad picurii de ploaie pe chipul tău şi plesnesc in cascade

de mărgăritar fin

peste ochii mei verzi

ce reflecta cerul verde plin de apă îmbelşugată

-poarta sufletului şi a lumilor-

undeva în spatele irisurilor adânci şi umbroşi,

în spatele cristalelor de apă şi smarald,

sunt lumile comosului larg

posibilităţi şi potenţialitate pură

păşim pe cărări de cristal verde

iar în jurul nostru curg din stâncă, izvorăsc mii de şipote de apă vindecătoare.

Cu buzele însetate şi crăpate de atătea aşteptări, sorb cu delicateţe şi poftă fiecare sunet, fiecare vibraţie de curcubeu acvatic,

sufletul se umple de aer si apă

tălpile picioarelor mele sunt înţepenite în sol ca nişte rădăcini de stejar ce-mi cuprind trunchiul până la genunchi.

Sunt una cu pământul mamă

o simt vibrând şi tresăltând în mine prin seva ce-mi suie prin glezne spre coapse

în bătăi ritmice

ca de tobă,

simt cristalele pământului amestecate cu nestemate ce urcă prin săruri minerale spre fiinţa mea

hranire cu pulbere şi stele de sori, depozitate în eoni,

strat dupa strat.

Deasupra mea, prin coroane violete văd razele soarelui şi îi simt căldura pe fontanelă

îmbrăţişare paternă mângâietoare, protectoare,

e tata

soarele meu.

Mâinile îmi devin crengi şi liane şerpuitoare

ce îmbrăţişează avid văzduhul,

mă ridic peste lume

îmi înalţ coronamentul de flori albe şi mov

prin flori pipăi aerul şi apa

respir prin frunze şi flori

aerul înmiresmat cu parfumul altor flori, până dincolo de nori,

preaplin de vibraţie olfactivă, prinos de frumuseţe,

culoare şi zumzet

adiere blândă de vânt călduţ

ce-mi mângâie scoarţa şi frunzele

sunt copac în pământul ţării mele

sunt copac în pământul planetei mele

sunt copac în pământul sorilor mei

sunt copac în pământul nemarginirii mele

aspect minunat al vieţii

unghile mele se preschimbă în flori din care ciupesc neîncetat albine harnice

mierea lor poartă seva genunchilor mei

energie cristalină a mamei ce se împleteşte cu căldura tatei soare,

acestea toate depozitate în vas împletit cu vârtejuri de aer şi picături diafane de apă pură

sunt mai statornic decât luna, aici în oceanul de ACUM

sunt mai puternic decât timpul de acum în marea de AICI

între atâtea ape numai EU sunt pământ!

Element

I was born holding on the fir trees

I look up how drippings(chimes) of rain fall on your  face and burst into waterfalls

of fine pearl

over my green eyes

that reflects the green sky full of

Excursie pe Transfagarasan

Excursie - picture slideshow

A inceput clasa a patra, ultimul an cu doamna invatatoare. Si ca sa ne  faca o surpriza, dansa ne-a propus sa facem o excursie pe Transfagarasan, una dintre cele mai frumoase zone din tara , unde se poate merge cu masina. Toti ne-am bucurat de propunerea ei.

         A sosit ziua mult asteptata. De dimineata afara era un pic innorat , dar mai apoi s-a inseninat. Ne-am intalnit cu totii la locul stabilit si am pornit veseli la drum.

 Timpul trecea foarte repede si iata ca am ajuns la Sighisoara. Aici am vizitat vechea cetate medievala , cunoscuta in intreaga lume, am urcat in turnul cu ceas si am vizitat  un muzeu. Sighisoara este un oras frumos si intotdeauna am sa revin cu placere.

Am pornit apoi catre urmatoarea destinatie : Transfagarasanul , soseaua care traverseaza Carpatii, facand  legatura intre Ardeal si Muntenia. Eram foarte nerabdator sa ajungem. Am fost si anul trecut aici si mi-a placut  foarte mult peisajul, muntii, lacul, cascadele intalnite. Aveam emotii. Stiam ca sunt prapastii la marginea drumului. Dupa cateva ore de mers am inceput sa urcam pe Transfagarasan. Fiind foarte frumos, ne-am oprit sa admiram acea priveliste mirifica: Ardealul vazut de sus. Ne-am continuat apoi drumul serpuind pe serpentine. In scurt timp am fost invaluiti de un nor. Era frig si ceata. Am ajuns in varf, langa Lacul Balea. Aici norul in care eram invaluiti se mai ridica din cand in cand lasanda-ne sa vedem frumusetea lacului si a locului, lac in care am aruncat cu monede pentru indeplinirea dorintelor. In scurt timp a trebuit sa pornim din nou la drum . Mai aveam multe lucruri interesante de vazut.

La coborare am vazut Lacul Vidraru  si statuia de fier construita in amintirea celor care au murit pentru a face barajul de la lac . Totul era impresionant prin marime.

Catre seara am ajuns la pensiunea unde urma sa innoptam. Toti eram curiosi sa ne vedem camerele.  Am mancat si apoi am sarbatorit ziua de nastere a colegei noastre , Dana. A fost frumos.

A doua zi dimineata am pornit din nou la drum. Urma sa vizitam Manastirea Curtea de Arges si Manastirea Cozia.Exista o frumoasa blada “ Balada Mesterului Manole”, care ne spune ca la Manastirea Curtea de Arges un mester pe nume  Manole, si-a zidit sotia , sacrificiu fara de care nu se putea construi o asemenea manastire frumoasa. Am ramas impresionat de modul deosebit in care a fost construita manastirea si de frumusetea acesteia. La Manastirea Cozia am vazut mormantul lui Mircea cel Batran.

Catre casa am venit pe Valea Oltului. Era prima mea trecerea prin aceasta vale. A fost frumos, am observat Oltul, mult mai mare decat Muresul, stancile inalte si copacii colorati in culorile toamnei. Cand am ajuns in Sibiu, primul oras in care intri cand vii dinspre Valea Oltului, ne-am oprit sa mancam. Cu forte proaspete  am pornit catre casa. Seara am ajuns acasa obosit , dar foarte incantat de excursie.

Mi-a placut in aceasta excursie, mi-a placut peisajul si locurile noi intalnite si mi-a placut sa fiu impreuna cu colegii mei doua zile. As mai merge cu mare placere in asemenea excursii!
Mihai Toncean , cls. a IV-a A

A in

Őszi ízek, zamatok

Az ősz beköszöntével itt az iskolakezdés, de a rengeteg gyümölcs is. Pompás színek, finom ízek, illatok, zamatok késztetnek arra, hogy mindet megkóstoljuk. Meg is tettük, de nem egy, hanem három gyümölcssalátát is készítettünk, melyet mézzel is megpótoltunk. Jóízűen el is fogyasztottuk. Próbáljátok ki Ti is!

IV. osztály

Odata cu sosirea toamnei a început şcoala şi s-au copt fructele. Culorile si gustul  lor ne-au îndrumat să le gustăm. Am preparat salate de fructe şi le-am mâncat cu poftă. Pregătiţi şi voi!

IV.C - free slideshow

Adolescenta

Moto:

„E frumos să ştii că a fost odată un înger care avea grijă de visele tale... aşa am trăit povestea mea cu îngeri...”

Am deschis, azi…

porţile timpului să văd viaţa. Am deschis Necunoscutul,

să aflu unde se ascunde moartea, poate, să ştiu

de ce singurătatea ne distruge visele ...

Am deschis şi aripile tale

şi am văzut o pată pe copilăria ta,

o lacrimă

de ceară albă.

.....................

Azi te pândeşte

adolescenţa ...

Bogdan Halatiu, promotia 2007

Cu copii, despre copii

Citesc o anumita blândeţe în ochi copiilor,

dar cata determinare!!!

Undeva in codurile AND-ului lor zac miracole incrustate în catene helicoidale scrise in proteine delicate

pur si simplu buchete infinite de posibilitati

margaritarele de talent incrustat in fibre de carbon, in molecule de apa

copiii nostri sunt miraculosi!

Ma uit in ochii lor adanci, undeva simt ca ma vad pe mine si intreaga umanitate

inca nealterata

umanitate plina si fecunda.

Ochi de copii

te-ai uitat vreodata in ei?

Cand limpede te uiti, vezi totul

simti prin ascutimea intuitiei tale că

în ei ne oglindim noi

cât suntem de mari si tari

fragilitatea noastra cristalina si diamantina se afla acolo

vulnerabilitatea lor e vulnerabilitatea speciei noastre

suntem puternici prin vulnerabilitate

suntem frumosi prin fragilitate şi îndoială

înglobam ambele aspecte, contrastele opuse fiind poli ai aceleiasi energii,

nepozitiva sau nenegativa

doar existentă

în ochii mari frumosi si sinceri de copii ne vedem pe noi ca fiind dumnezei

experimentand si bucurandu-ne in momentul prezent

iris in iris

eu in tu si tu in eu

suntem frumosi prin insasi faptul de a fi

copii crescand din dumnezeu spre dumnezeu.

Copiii sunt potentialitati limpezi si adevarate

simt ca trebuie sa credem in ei

cred ca ei sunt singura noastra posibilitate

de a merge inainte.

Copiii nostri sunt reala noastra avutie

adesea bagatelizam cererile lor

deseori nu suntem suficient de atenti.

Ar trebui sa-i ascultam

ei vin cu mesajele proaspete de dincolo

de oriunde ar veni ei

ei sunt purtatorii mesajelor de viitor ale omenirii

incarnarea sufletelor lor in corpuri delicate

sperantele si viitoarele noastre realitati posibile,

vor fi indeplinite prin ei cu participarea noastra

noi suntem ei

noi suntem mesajul planetei armonizat cu mesaj adus de catre ei

mesaj la mesaj

evoluţie.

Gânduri la gânduri si inimi la inimi.

Atat sunt ei de importanti încât dau pe dinafara inimilor si depasesc gândurile!

Infiniţi ei sunt.

Mihai Corui

Posada, afirmarea independentei Tarii Romanesti fata de pretentiile de suzeranitate ale Coroanei Maghiare

In toamna anului 1330 are loc un conflict militar intre Regatul Ungariei si Tarii Romanesti. Aceasta batalie are loc la Posada intr-un ingust loc .Conducatorul ostilor Tarii Romanesti este Basarab  I care are o armata pana in 10.000 de osteni si de partea puternicei armate de tip feudal, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou cu o armata de peste 30.000 de soldati. Aceasta batalie este mentionata in mai multe cronici : “ Cronica de la Viena “ “ Cronica  lui Johannes de Thurocz ”  si in actele ungare din sec XVI din care istorici au putut desprinde si alte detali despre conflict.

Incepand din anul 1327 Basarab  I care era vasalul lui Carol Robert de Anjou raceste relatile cu Regatul Ungar iar mai tarziu refuza sa-i plateasca tributul de vasal fapt care il deranjeaza pe Carol Robert de Anjou  si il face sa vina sa il pedepseasca personal pe Basarab  I. Carol porneste din Timisoara si ocupa Banatul de Severin si cetatea Severinului dupa care strabate Oltenia. Basarab  I afla de intentile lui Carol fapt care il determina sa arda tot in calea armatei maghiare si sa otraveasca pentru a infometa si slabi armata. Basarab  I trimite o sabie la Carol Robert de Anjou prin care ii pfera 7000 de marci de argint ca despagubire si cetatea Severinului iar ca  garantie ca isi tine cuvantul, trimite si un fiu de al lui la curtea ungara. Carol refuza oferta lui Basarab  I si incepe sa-l urmareasca pe acesta spre resedinta voievodala de la Curtea de Arges. Basarb  I atrage armata lui Carol in stramtoarea de la Posada unde arunca cu bolovani si sageti asupra armatei ungare nimicind-o. Lupta a fost nimicitoare unde armata lui Carol nu avea unde sa se retraga fiind incojurata din toate partile .

insusi regele Carol si-a schimbat hainele cu ale unui soldat pentru a scapa.

Victoria de la Posada reprezinta un moment in istoria militara romaneasca, unde se afirma posibilitatile tactice ale unei armate de tara inferioara din punct de vedere numeric si din punct de vedere a echipari cu armament, de a macina treptat fortele invadatoare prin infometare, otravire, hartuire pana la nimicirea horatatoare. Totodata cu aceasta victorie ia fiinta nasterea unui nou stat feudal independent unde Basarab I primeste un titlu de Mare Voievod relatile cu Ungaria se inbunatatesc dupa moartea lui Carol Robert si inscaunarea fiului acestuia, Ludovic  I. Nicolae Alexandru recunoaste formal suzeranitatea regelui maghiar in anul 1345 .

Bibliografie:

·         Petru Demetru Popescu, Basarab I, Ed. Militară, Bucureşti, 1975.

·         Dr. Constantin Rezachevici, Lupta lui Basarab I cu Carol Robert în Banatul de Severin..., în „Magazin istoric”, nr. 4 (289) din aprilie 1991, pp. 51 - 54.

·         http://www.referat.ro/referate/Batalia_de_la_Posada_6980.html

·         http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Posada
        
      Andrada Codarcea, cls. a VIII-a A


A

Balul Bobocilor la Colegiul Economic Transilvania

Si anul acesta Colegiul Economic Transilvania si-a onorat bobocii. Bucuria noastra a fost foarte mare deoarece toti fostii nostri elevi care au urcat pe scena la Balul Bobocilor 2011 s-au descurcat foarte bine. Nu au lipsit nici premiile. Mister Boboc Economic 2011 este Bogdan Mirza! Pe locul  III s-au clasat Roxana Naznean si Catalin Erdelyi, in vreme ce premiile de popularitate au fost adjudecate de Kitty Salagean si Dragos Moldovan. Toti ceilalti participanti au avut insa prestatii reusite! Ca de fiercare data, sala Teatrului National s-a dovedit a fi neincapatoare, iar show-ul pregatit unul foarte reusit. Petrecerea a continuat apoi pana tarziu in noapte la Gallery Social Club , unde invitatul serii a fost GuessWho.

Mumificarea la egipteni

Mumificarea dura 70 de zile. Mumia era infatisata in litoliu de pinza. Sicriul(sarcofagul) era alcatuit din lemn.Dupa 70 de zile mumia era pusa in sicriu.Asezind sicriul vertical in mormint preotul infaptuia ,,Deschiderea gurii’’,un ritual menit sa trezeasca sufletul si simturile, care dupa aceea erau potolite cu ofrande de tamiie, flori,bucati de carne si vin.                                                                                                                                    Aceasta practica a luat sfirsit cu raspindirea crestinismului in veacul  IV-lea dupa Hristos.                                           Desi sau descoperit mumi care stringeau in brate cruci.Celalalt cimitir important era Saqqara de unde si azi se mai scot la lumina mumii. De a lungul timpului, practicile de mumificare au devenit din ce in ce mai sofisticate, sapaturile recente dezvaluind ca anumite tehnici se foloseau chiar din anul 3400 inainte de Hristos.Ele sau dezvoltat in perioada Regatului Vechi(2686-2181 inainte de Hristos),si cu toate ca initial au fost destinate numai familiilor regale,mumificarea sa transformat intr-un procedeu pentru toti care aveau un neam nobiliar sau altul.Dupa ce familia aduce cadavrul , acesta se spala si se aseaza pe o masa mare de imbalsamare.                                                  Dupa aceea faceau o incizie in dreptul pintecului,in stinga ,cu ajutorul unei lame din obsian ca sa scoata toate organele interne de inmormintare, asezindule in borcane speciale si sa le trateze separt inainte de inmormintare. Numai inima –considerata lacasul incelepciuni si rinichi la care se ajungea greu,erau organele lasate neatinse.Imbalsamorii infasurau cadavrul mumificat in straturi de pinza, iar preotii reciteau incantatii pentru a activa amuletele ascunse in pinza.  O  mumie este corpul unei persoane care sa pastrat dupa moarte. Mumiile se pot forma pe cale naturala sau facute de om. Mumificarea se face atit de bine incit si dupa 4000de ani corpul ramine conservat. Sarcina a mumifica faraonul sau alte persoane importante revenea doar Inaltilor preoti care erau ajutati de cei mai credinciosi preoti ai lor.Mumificarea intervenea atunci cand persoana, decat daca persoana decedata era o persoana inportanta sau era un faraon (sotia faraonului, fica faraonului, fiul faraonului si alte rude ale faraonului, insa sau descoperit si mumii animale. Cand auzim cuvintul mumie ne gindim la oamei nu la mumiile animale.Animalele care au fost mumificate au inmortalizate cu o foarte mare grija.Cele mai multe animale mumificate au fost cani,pisicile si maimutele. Animalele mumificate au fost foarte importante pentru faraon.Animalele mumificate au devenit simboluri. 

Bibliografie:

"Egipt" (colectia National Geografic), Ed. "Adevarul holding"

www.mumificarea.ro     

Bogdan Radut, cls. a V-a A