Leonardo da Vinci : "Doamna cu hermina"

Leonardo da Vinci (născut in Italia in anul 1452 – d. in Franta in anul 1519) unul dintre cei mai importanți oameni din epoca aceea. Leonardo da Vinci este artist, om de știință și inventator . El este  interesat de pictură, modelaj, lucrul marmurei, slefuirea metalelor, de topirea brozului. El a reusit sa reproduca tot ce i se întipăreste pe retina ochilui cu o indemanare uimitoare.

Primul desen datat a lui Leonardo este la varsta de 21 ani, pe care notase cu scrisul sau de la dreapta la stanga, “Ziua Madonei Zapezilor, 5 august 1473”.

Doamna cu hermina face parte din cele patru portrete de femei pictate de către Leonardo da Vinci, iar o veche datina leaga numele Ceciliei Gallerani de acest tablou care se afla la Muzeul National din Cracovia.

Lucrarea a fost realizata in anul 1490. Un chip lunguieț cu barbia ascutita, pe care scoala lombarda o va insusi mai tarziu de la Leonardo.Ochii mari par aproape patrati sub  sprancenele drepte, nasul lung si drept se termina printr-un varf ce adulmeca lacom lumea. Gura e mica moala, aproape copilăroasă. Aceasta gura mica rupe echilibrul obrazului enigmatic: e mai tânără decat obrajii, cu trasaturi senzuale, mult mai tanara decat umerii cazuti si barbia energica. In jurul ei freamata un zambet, umbra unui zambet pe care buzele stranse abia il ascund. Viaţa interioară a Ceciliei Gallerani este lasata să transpară, preferand să sugereze emoţiile, decat să le înfăţişeze. O clipa,  separa acest râs de nenascutul inca  suras ce scalda fata Monei Lisa.
Mainile deosebit de gratioase sunt reprezentate în detaliu, trădand sensibilitatea tinerei.

Rochia Ceciliei e simpla, relevand faptul ca nu facea parte dintr-o familie de nobili. Coafura ei, cunoscută sub numele de "coazone", se limitează la două şuviţe prinse sub barbie, restul părului fiind lăsat liber pe spate, acoperit de un voal cu marginea brodată aurie, fixat cu o panglică neagră. La gat poartă un şirag lung de margele negre. Hermina simbolizează puritatea datorită blanii sale albe, foarte preţuită ca şi accesoriu vestimentar. De accea i se pare foarte firesc sa puna in bratele tinerei fete aceasta emblema a nevinovatiei.El da acelui cap de animal, mic si ascutit, aplecat spre varful degetelor ce-l mangaie, acelui bot mobil, cu ochii vioi, o ciudata asemanare cu fata femeii. Ochii fetei, sclipind de inteligenţă, privesc dincolo de cadrul tabloului, de parcă tocmai s-ar fi întors să privească pe cineva.
Compoziţia este piramidală, iar poziţia uşor întoarsă a modelului arată preocuparea lui Leonardo pentru redarea corpului uman în diverse poziţii.        

Bibliografie:

Antonina Vallentin, Leonardo da Vinci, vol I-II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968,

vol 1 : p. 101-105

vol 2 : p. 57-57,86,267-281

                                               Velichie Septimiu, Clasa a VI-a B