joi, 31 martie 2011

La politie...

   Elevii cls.a II-a B, însoţiţi de doamna învăţătoare Simona Suciu şi cadrul didactic de sprijin Daniela Căliman, au fost norocoşii care au vizitat sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, având ocazia să afle chiar de la cei care lucrează în domeniu lucruri interesante despre viaţa şi activitatea poliţienească:



miercuri, 30 martie 2011

Gaza mea...

Gaza mea cea mititica
Vine-n zbor foarte voinica 
Si cum vine-ncetisor  
Uite, trece printr-un nor .
 Norul este lung si mare
Gaza mea n-are scapare  
Si incearca sa coboare
Dar o aripa o doare .
Ea n-a mai putut sa zboare
Si a coborat pe-o floare .
Floarea era chiar frumoasa
Si la mine, pe terasa, 
Dupa ce s-a odihnit 
 Mai departe a pornit.
Denisa Jurca, cls. a V-a A

marți, 29 martie 2011

Violenta - o lectie ce nu trebuie invatata!





Elevii clasei a IV-a A, îndrumaţi de înv. Rusu Zita –Kamelia, alături de celelalte clase din şcoala noastră, s-au implicat în activităţi variate din cadrul proiectului,,Săptămâna de luptă împotriva violenţei’’.
Astfel, luni 21.03.2011, elevii clasei s-au hotărât asupra  sloganul ,,Decât să loveşti, mai bine îmbrăţişezi’’ şi-au pus însemnul în piept decizând să-l poarte toată săptămâna, au afişat însemnul pe uşa clasei.
Tot atunci s-a stabilit şi programul activităţilor.


Nr.
crt.
Ziua
Data
Activitatea
Conţinutul

1

luni

21.03.2011

,,Ziua creaţiei plastice’’

Realizarea de desene tematice


2

marţi

22.03.2011

,,Ziua complimentelor’’
Realizarea unor felicitări inimioare (însemnul clasei) prin intermediul cărora să-şi adreseze un compliment, un gând frumos, o urare.

3

miercuri

23.03.2011

,,Ziua îmbrăţişării’’
Îmbrăţişări care să exprime bucuria că suntem împreună, colegialitate, respect.

4

joi

24.03.2011

,,Ziua creaţiei literare’’
Realizarea de cvintete având ca temă lupta împotriva violenţei.


5

vineri

25.03.2011

,,Marşul antiviolenţă’’
Participarea alături de celelalte clase la ,,marşul antiviolenţă’’ şi adunarea în curtea şcolii.

Fiecare activitate a fost precedată la începutul zilei de 2 minute de discuţii pe tema proiectului.
Vineri , ca o concluzie şi o evaluare la nivel de clasă a împlicării în proiect, dar şi ca o recompensă pentru participarea creativă , activă şi conştientă am prezentat clasei un material Power Point realizat în urma derulării anul trecut a proiectului educaţional,,Fii inteligent, nu violent!’’ , proiect mediatizat la nivel naţional prin proiectul naţional,,Dincolo de curriculum’’- Oradea.

Ziua creaţiei literare – Cvintete


Violenţă
Rea, nepotrivită
Provocând, aducând, învăţând
Naşte mai multă violenţă:
Conflict
Simon D.

Violenţa
Inutilă, rea
Folosind-o, plăcând-o, înrăutăţind
Ea nu trebuie practicată:
Răutate
Santa C.

Violenţa

luni, 28 martie 2011

Intalnire cu scriitorul Nicolae Baciut

Intalnirea elevilor claselor a VIII-a cu scriitorul Nicolae Baciut s-a transformat repede intr-o lectie de viata. Pusa sub egida "Saptamanii impotriva violentei" care s-a desfasurat in scoala noastra sub coordonarea psihologului scolar Gheorghina Stanciu, intalnirea a reusit sa devina o meditatie asupra situatiei sistemului de valori din societatea romaneasca. Domnul Baciut a intins o mana de ajutor pentru a "nu fi doar ceea ce mancam si bem", ci a fi ceea ce citim. Oricat de "nostalgic" pare demersul pentru unii, apetenta pentru lectura de buna calitate trebuie cultivata. Si poate ca astfel de intalniri pot pune o caramida in acest sens.

Ce impresie v-a lasat intalnirea cu scriitorul Nicolae Baciut?
Iata si ce au raspuns elevii clasei a VIII-a A:
             Ce as putea spune despre aceasta discutie ? Probabil ca la varsta mea nici nu as putea intelege atat de multe citate si impresii despre alti autori. Desi tema despre care  s-a vorbit era legata de faptul ca tinerii din ziua de azi nu citesc, el ne-a spus un singur lucru “ Nu am venit aici sa va oblig sa cititi, nu am veniti aici sa va stresez cu ceva anume, eu vreau doar sa va ajut sa coborati din copac, si probabil ca acum nu ma intelegeti, dar peste 50 de ani va veti aminti ce v-am spus eu azi “. Desi picasem putin pe ganduri deoarece mie nu imi parea ca as fi in copac, m-am hotarat sa incerc si … am reusit ! Cum ? Corect ! Nu am inteles aproape nimic din ce a incercat dansul sa ne explice, nu am inteles citatele si ii puteam da dreptate, prin simplul fapt ca mi-a dovedit ca sunt locuitor al unui copac. Dansul ne-a mai spus, de asemenea, ca a predat unor clase de studenti care erau pusi intr-o situatie similara cu mine insa ma bucur deoarece eu mai am timp sa recuperez pana sa intru in “ painea vietii “
                Intalnirea cu dansul nu pot sa spun decat ca m-a pus pe ganduri. Pur si simplu fara nici un fel de interes am incercat sa vad daca e adevarat ce imi spune si o prima incercare mi-a dovedit-o. Un subiect nou in viata mea de ganditor...  (Mirza Bogdan)  

                Nicolae Baciut, un om remarcabil in opinia mea, a avut un impact in viata celor ce s-au intalnit cu dansul. Impresia pe care mi-a lasat-o a fost aceea ca, Nicolae Baciut, este un om cu multa experienta, dorindu-mi chiar, ca in unele situatii sa actionez si sa gandesc asa cum o face el, si mi-as dori de asemenea sa am un vocabular atat de dezvoltat ca si al dansul. (Moldovan Denisa)





Discutia cu scriitorul Nicolae Baciut m-a impresionat. La inceput eram foarte plictisita crezand ca va sustine un monolog de o ora, din care nu voi intelege nimic, dar dupa aceea a inceput sa se joace cu cuvintele, ceea ce mi-a starnit interesul.
Combinarea versurilor poeziilor si a explicatiilor potrivite temei de discutie m-a fascinat.
Dupa discutia cu scriitorul Nicolae Baciut am ramas complet impresionata. Desi nu

duminică, 27 martie 2011

SZÜLŐFÖLDEM




Vártemplom
A marosvásárhelyi református Vártemplom a város főterétől északkeletre, a középkori vár területén található lenyűgöző gótikus templom. A templomot a 14. században a ferencesek építették. A 16. században Marosvásárhely a reformáció oldalára állt és a templom 1557-1559 környékén a reformátusok tulajdonába került.
Az 1600-as évek törökdúlásai szinte teljesen tönkretették a templomot. 1685-1693 között Teleki Mihály gróf jóvoltából kezdik el a felujítását. Jelenlegi formáját 1785-1791 közötti kapja. Hossza 57, magassága 12 m. Az 1600 kilogramos harangot örző torony négy fiatornyos és 66 m magas, órája 1892-ben készült, orgonája 1789-ben.
A Vártemplom falai között 37 országgyűlést tartottak, megfordult itt Nagy Lajos király, Hunyadi János, János Zsigmond is. 1707. április 8-án itt választották fejedelemmé II.Rákóczi Ferencet.
A rajzot készítette: Cucui Orsolya-Enikő, IV.C osztályos tanuló.
Biserica Reformată din Cetate ( Vártemplom) este cea mai veche clădire din Târgu-Mureş.
Biserica a fost construită în secolul al XIV-lea de ordinul franciscan din Târgu-Mureş, dar a fost finalizată în totalitate abia în 1490. În timpul reformei protestante, populaţia oraşului a devenit în majoritate reformată, motiv pentru care fost schimbat şi cultul bisericii.
Desenul a fost făcut de Cucui Orsolya-Enikő, elevă în clasa a IV-a C.

sâmbătă, 26 martie 2011

Saptamana impotriva violentei*

Violenta in scoala, pe strada, acasa este o certitudine care se deruleaza zi de zi si se concretizeaza in incidente minore, abia perceptibile (agresiuni, jigniri, umiliri…) si pana la evenimente majore cum ar fi, de exemplu, sinuciderea. Fenomenul violentei este unul complex, prin care rezulta o desensibilizare emotionala a copilului prin expunere repetata la diferite forme de violenta, ceea ce duce la reducerea capacitatii empatice a elevului. Prin acest proiect, ne propunem o abordare mai putin traditionalista, in sensul de a cauta cine sunt victimele si cine agresorii, ci una pozitiva, prin care sa dezvoltam aspectele emotionale si sociale: empatia, respectul pentru celalalt, stima de sine, asumarea responsabilitatii, cresterea autocontrolului, participarea la activitatile extracurriculare, la consilierea psihologica, invatarea unor strategii de coping cognitiv a stresului scolar… Si mai important este faptul ca ne propunem sa lucram in echipa, sa antrenam toti factorii decizionali din scoala pentru implementarea strategiei de prevenire a violentei, in orice forma s-ar manifesta ea. Invatatorii si profesorii, zilnic, la inceputul orelor, vor aloca 2-3 minute unor discutii, jocuri de rol care contribuie la reducerea violentei: "Facem complimente”, "Invat sa cer scuze”, "Stiu cum te simti”, discutarea unor teme privind jocurile pe calculator si impactul lor asupra cresterii violentei… Orele de consiliere si orientare, orele de religie, orele de limba si literatura romana si maghiara vor aloca spatiu unor teme specifice prevenirii violentei. Clasele a VIII-a A, B, C vor invata, alaturi de scriitorul muresean Nicolae Baciut, cum sa invinga violenta, citind cat mai mult si carti cat mai bune. Toti elevii scolii vor avea ocazia sa participe cu diverse lucrari, pe aceasta tema: desene, poezii, proza, fotografii (color, alb-negru), insemne ale fiecarei clase (32 clase). Saptamana se va incheia vineri cu "Marsul impotriva violentei” si premierea lucrarilor. Punctele tari si punctele slabe le vom afla vineri, 25.03.2011, cand se va intruni Consiliul elevilor pe scoala cu echipa manageriala condusa de doamna directoare prof. Codruta Baciut, cu psihologul scolii, cu presedintele Comitetului de parinti pe scoala si vor analiza modul in care s-a derulat proiectul.
GHEORGHINA STANCIU, psiholog scolar
*text preluat din cotidianul "Cuvantul Liber"

Primavara


    Dupa o toamna mohorata si ploioasa si o iarna friguroasa si lunga,farmecul naturii se trezeste din adancul somn in care a fost cufundat timp de 6 luni.
    Primavara este intotdeauna bine-venita in sufletul vietuitoarelor deoarece odata cu ea isi fac aparitia si culoriile vii,care de la inceputul toamnei si-au facut simtita lipsa.Padurea capata o alta infatisare prin inflorirea copacilor,a tufisurilor si a ierburilor mici.Totodata si campia imbraca o culoare mai primitoare,verde,si nu o non-culoare ca albul.Si tulpinile florilor din gradina bunicii prind curajul de a-si  azvarli capul spre soarele a carui raze incalzesc pasnic spatiul terestru.Pletele vechilor salcami,inmuguresc din nou,creeand o binefacatoare umbra,care ne sta la dispozitie in zilele de canicula din vara ce va urma.Iarba din parcurii isi schimba atat forma cat si culoarea,devenind astlef mai vioaie si incarcata cu forte noi de a se ridica dupa ce este calcata in picioare de copii care ies afara sa guste din proaspatul aeru al anotimpului care si-a facut aparitia.Acest anotimp ii bucura si pe cultivatorii de legume,fructe,cereale,deoarece acum toate acestea isi fac simtita prezenta prin culorile lor,dar si infrumuseteaza aspectul naturii,care pana atunci era acoperit de alba zapada a iernii,care era intinsa peste tot in jurul tau cat vedeai cu ochii,dar si dupa aceea.
   Acest anotimp alunga iarna,temperaturile ei scazute si imbraca pamantul in straie noi,menite sa ne inveseleasca pe toata perioada primaverii si pana la sfarsitul verii,iar apoi isi ia ramas bun si lasa toamna sa ne aduca culorile ei ruginii si sa dezbrace copacii de frunzele verzi cu care eram obisnuiti.
Anca Suteu, cls. a VIII-a A

vineri, 25 martie 2011

ILYENEK VAGYUNK

"Szeretném magam megmutatni, ...
Szeretném, hogyha szeretnének."
Ady Endre

Az én osztályom
Bartos Honorea, matematika szakos tanár vagyok, a VII.C osztály osztályfőnöke, s lelkes olvasója az iskolánk blogjának. Mint osztályfőnök, szeretném bemutatni az osztályomat.
Nyitógondolatként a fenti Ady Endre idézettel szeretném felhívni rájuk a figyelmet.
Milyenek is igazában a VII.C osztályos diákok? Kedvesek, nyitottak, törekvőek, szeretnivalók, szeretetre vágyók, szorgalmasak. Túl sok ez a jelző? Talán? Talán! Valóban sok köztük a jó képességű tanuló. Van olyan is, aki igényli a nagyobb ráfigyelést, esetleges figyelmeztetést, következetes ellenőrzést.
Na, de ha mindnyájan kifogástalanok lennének, akkor mi lenne az én dolgom mint osztályfőnök?
A mi kis osztályközösségünk egyet akar, s ezt a költő soraival mondom el:
"... a szépet, jót akarjuk,
s hisszük, hogy hitünknek szárnya van." (Juhász Gyula)
De sok-sok kérdés merül fel egy kamaszodó gyerek fejében. pl. Vajon, amit én jónak gondolok az jó? Mit jelent a felelős függetlenség, milyen is vagyok én, melyek a lehetőségeim és korlátaim, tudok-e felelősen dönteni. Ilyen, és ehhez hasonló kérdések foglalkoztatják őket.
Igen, ilyenek a VII.C osztályos tanulók. Gondolkodnak, töprengnek, s közben sokan közülük szorgalmasan oldják a matematikafeladatokat. Reméljük, hogy sikerrel!
Bartos Honorea osztályfőnök

O zi banala?


            Ploaia a inceput sa cada marunt pe pervazul de la camera mea, zgomotul picaturilor de ploaie ma trezesc din somnul meu adanc, si ma atentioneaza ca ziua care va urma va fi o zi mohorata.
            Incerc sa ma gandesc cum sa-mi organizez timpul ca sa reusesc sa fac tot ce mi-am propus.
            O vrabiuta zgribulita imi atrage atentia uitand pentru un moment de problemele mele, dar atunci imi aduc aminte ca trebuie sa imi fac temele. Sunt plictisita. Incetul cu incetul incep sa-mi pierd rabdarea. Timpul trece foarte greu. Mama ma atentioneaza ca este timpul sa plec la scoala. Ploaia si vantul rece imi dau impresia ca ziua aceasta nu se va mai sfarsi.
            Orele incep, dar toata lumea este plictisita, pana si florile din fereastra parca sunt triste. Zgomotul clopotelului, care anunta pauza ne mai trezeste la realitate, dar toata lumea este trista. Afara inca ploua.
            Un coleg mai zglobiu incearca sa ne inveseleasca cu glumele sale si ne cheama pe toti afara. Atunci zambetul ne vine pe buze, iesim afara sarind, tipand si razand. Atmosfera este din nou ca alta data, toata lumea se distreaza si incearca sa vada si partea buna a lucrurilor ca dupa ploaie intotdeauna vine soarele.
            Totusi aceasta zi nu este o zi asa banala.
Roxana Lepadatu, cls. a VIII-a A

Primavara a sosit!!!


Primăvara când soseşte,
Ghiocelul îmi vesteşte,
Se iveşte el plăpând,
De sub nea, de sub pământ,
Are-un clopoţel micuţ,
Sună el aşa finuţ.
Îmbrăcat în straie albe
El de horă-i pregătit,
Să vestească peste nalbe,
Primăvara a sosit!!!

Cosmin Iclanzan, cls. a VII-a A

joi, 24 martie 2011

Primavara


Este din nou primăvară…. Natura s-a trezit din somnul anotimpurilor reci, precum o zână care învăluie totul în frumos. În spatele casei, în grădina înverzită, au îndrăznit să pătrundă câteva raze ale dulcelui soare. Aceste raze aurii se revarsă lin peste firicelele de iarbă care au început să se zărească, pe lângă ghioceii plăpânzi, abia ieşiţi la lumină, de sub pământul negru şi umed, cu delicaţii clopoţei, nu de mult înfloriţi. Această atmosferă este animată şi de păsărelele care au început să cânte melodios cu glasul lor subţire şi înduioşător. Copacii au înflorit, oferind pădurii o rază de lumină în întunecimea ei. Câteva picături de rouă se zăresc pe firele de iarbă verzi. Zumzetul albinelor a început să se audă pe deasupra câmpului de flori. Dulcele vânt de primăvară adie uşor printre crenguţele copacilor. Cea dintâi rândunică, venită de departe, taie albastrul cerului ca o săgeată, care pare că strigă împreună cu copiii: „primăvara a sosit”! 
 Justiniana Hancu, cls. a V-a A

miercuri, 23 martie 2011

Ziua Mondiala a Apei


Ziua Mondială a Apei a fost marcată azi ,22 martie, de elevii clasei a IV-a A îndrumaţi de înv. Rusu Zita-Kamelia prin discuţii despre importanţa apei şi necesitatea de a o economisi şi de a o păstra curată. A urmat şi o acţiune de distribuire de fluturaşi prin care am transmis gândurile şi dorinţele noastre atât elevilor cât şi adulţilor din şcoala noastră.

Actiuni asemanatoare au avut loc in mai multe clase din scoala noastra(de exemplu, astazi imparteau fluturasi pentru constientizarea importantei pastrarii resurselor de apa nepoluate elevii clasei a VI-a A).Mai mult, asa cum reiese si dintr-un alt material, un echipaj al scolii a participart la Palatul Culturii la un concurs interscolar pe aceasta tema.



marți, 22 martie 2011

Március 22: A Víz Világnapja

Földünk felületének több mint hetven százalékát víz borítja, ám ennek alig két százaléka édesvíz. Az elmúlt évtizedek során felismerték az emberek, hogy az édesvíz-készletek kiaknázhatósága és minőségének megőrzése nemzetközi együttműködést igényel. Emiatt született a döntés: legyen március 22. minden évben a víz világnapja!
Víz nélkül a földön nem lehetne élet. Ennek ellenére az ember mégsem tud vigyázni a folyók, a tavak és a tengerek vizére: beleengedi a háztartási és az ipari szennyvizet, beleszórja a szemetet, s hagyja, hogy belemosódjon mindenféle műtrágya és méreg. Ennek eredménye, hogy mára a talajvizet is sikerült megmérgeznünk.
Bolygónkon minden csepp víz óriási körforgás része. Elpárolog, majd csapadék formájában visszahull a vizekbe vagy a szárazföldre, beleszivárog a talajba, ahonnan felszívják és elpárologtatják a növények, vagy forrásként tör felszínre, hogy elpárologjon...
Az emberi szervezet 60-70%-a víz.
Az V.C, a VI.C és VI.D osztály tanulói ebből az alkalomból érdekes és tanulságos projekteket készítettek, amelyekkel szeretnék felhívni a figyelmet a víz fontosságára.



luni, 21 martie 2011

Ia-ti portia de COOLtura!




Participarea elevilor nostri la a II-a editie a concursului interscolar "Ia-ti portia de COOLtura" cu un echipaj format din elevi ai claselor a VI-a A si a VII-a A ,coordonati de prof. Oana Bejan s-a inscris in nota "iesirilor in public", care aduc scolii noastre binemeritate aprecieri. Atat echipajul , cat si cei care i-au sustinut in Sala Mica  a Palatului Culturii(clasele a VI-a A si a VIII-a A, insotiti de dirigintii lor, prof. Diana Pitea si prof. Ioan Laslo) s-au comportat exemplar, reusind sa se evidentieze. Deviza "Prieteni mereu!" a fost cea care s-a facut auzita inca odata, iar spontaneitatea, capacitatea de concentrare, dar mai ales modul "fair-play" cultivat de atatea generatii si devenit un modus vivendi de multi ani a facut din elevii nostri inca odata exemple bune de urmat. Cele cateva instantanee surprinse sunt menite a va introduce in atmosfera speciala din sala de concurs, care, chiar daca nu a mai fost atat de familiara ca la prima editie(lucru datorat numarului mare de sustinatori de la toate cele patru scoli care au avut echipaje in concurs), credem noi ca a facut o buna propaganda dorintei de cunoastere si bunelor relatii intre elevii diferitelor scoli.

duminică, 20 martie 2011

VIII A la Festivalul Francofoniei

A IV-a editie a Festivalului Francofoniei, organizat sub egida Inspectoratului Scolar Judetean a prilejuit si participarea unor elevi ai scolii noastre. Astfel, sambata, Roxana Naznean a sustinut un moment extrem de reusit la Liceul de Arta, interpretarea sa fiind apreciata cu premiul special al juriului, in vreme ce duminica, 20.03. pe scena Teatrului National trupa de dans a clasei a VIII-a A a smuls ropotele de aplauze ale unei sali arhipline. Ambele momente au fost propuse de prof. Oana Bejan.


Zilele Francofoniei - momente de neuitat
Nu voi uita multa vreme de-acum incolo ziua de 19 martie . De ce ? ei bine , am avut  cele mai mari si mai puternice emotii pe care le-am avut vreodata . Si nu , nu din pricina unui cerc literar sau a unei probleme de geometrie , ci din pricina unui concurs … si nu orice fel de concurs , unul de interpretare . Pare un lucru banal , dar va spun ca nu a fost deloc  asa . Concursul era organizat de Centrul Cultural Francez , iar membri trupei  JFX  l-au jurizat Si ca emotiile sa fie pe masura , piesa pe care o cantam fiecare participant trebuia sa fie in limba franceza . Nu am mai facut asta niciodata , si imi era oarecum teama . Chiar si in ziua in care domnisoara profesoara de franceza a venit in clasa si a anuntat ca va avea loc un concurs de cantat in limba franceza , plus un juriu format exclusive din francezi si care mai aveau si ureche muzicala , m-am sfiit , parca nu doream sa ma amestec in asta , dar colegii m-au impins de la spate si asa am ajuns intr-o zi de sambata sa cant in fata unui public , in fata unui juriu .
                Am ajuns acolo foarte repede si era mult pana imi venea randul in concurs . Eram printre ultimii inscrisi , asa ca, pe parcurs, emotiile am fost din ce in ce mai mari . Stateam in spate si imi repetam textul piesei . Nimic nu iesea bine . Eram foarte suparata . Domnisoara profesoara de franceza era si ea plina de emotii deoarece ma vedea pe mine in acea stare . Nu venise nimeni sa ma sustina , doar trei fete din clasa a VI-a B . Dar totusi , imi lipseau colegii . Trecea timpul si incet ,incet se apropia momentul in care trebuia sa urc pe scena . Priveam inspre usa , dar nimeni . Priveam in sala , nimeni . Eram trista , ba chiar ma gandeam sa renunt . Pana cand se deschide usa , si pe rand intra colegele mele . Nu-mi mai simteam corpul , parca nimic nu-mi mai apartinea . Grupul era mare , toata lumea din sala era mirata , iar eu cel mai mult . Printre ele era o persoana pitita care nu reuseam sa-mi dau

sâmbătă, 19 martie 2011

Revolutia industriala


Pe la sfarsitul secolului al XXVII-lea existau trei tari care detineau puterea economica in Europa, aceste tari fiind ; Anglia, Franta, Germania, iar prima revolutie industriala a avut ca punct de pornire Marea Britanie.In Franta revolutia industriala s-a dezvoltat lent incepand timid in jur de 1830 iar adevarata era industriala incepand abia in 1890.    In Germania inceputul revolutiei a fost pe la 1840-1850.
            In SUA dezvoltarea industriala a inceput la mijlocul secolului al XIX-lea devenind in jurul anului1900 prima tara industriala din lume.           
            Inventia ce marcheaza inceputul revolutiei industriale in Marea Britanie si mai apoi in intreaga Europa este motorul cu aburi.In 1712 Thomas Newcomen a construit motorul cu aburi prevazut cu piston si cilindru, insa in anul1769 James Watt inventaza motorul cu aburi perfectionat care avea un condensator care facea sa se mentina constanta temperatura in cilindrul principal. Deoarece cilindrul nu era incalzit si racit alernativ, pierderile de caldura ale masinii erau relative scazute. De asemenea, masina lui Watt era mai rapida. Aceasta inventie a dus la dezvoltarea mai multor sectoare economice.
            Datorita aparitiei locomotivei cu abur 1814 George Stephenson se dezvolta transportul feroviar, facandu-l mai rapid si mai iefin. Masinile cu abur erau folosite la tiparirea ziarelor care se putea face mai rapid si in numar mai mare. Actionarea masinilor de spalat  se facea cu ajutorul masinilor cu abur in” spalatoriile cu aburi”,iar unele curatatorii aveau aspiratoare cu abur, facandu-le mai moderne. Unii fermieri foloseau energia aburului pentru a ara pamantul.
Masinile cu abur puneau in miscare caruselele. Dar ,in primul rand, masina cu abur a lui  Watt a dus la dezvoltarea industriei textile alaturi de suveica zburatoare a lui John Kay 1733, roata de tors create de James Hargeaves si razboiul de tesut creat in 1789 de Edmund Cartwright.
            Exploatarea carbunilor a fost “combustibilul” acestei revolutii, iar cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata de desfacere pentru bunurile produse de industrie.O revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea costurilor de transport a materiilor prime si a produselor finite.
            Producerea textilelor a fost concentrata in mari fabrici, iar, productia de masa a insemnat ieftinirea textilelor; bumbacul castiga teren in fata lanei datorita cresterii cererii de imbracaminte usoara .Pentru ca masinie sa functioneze era nevoie de fier si carbune. Fierul, a fost un simbol important in revolutia industriala, folosit la poduri, vapoare, locomotive, turnul Eiffel din Paris.
            In a doua jumatate a secolului al XIX-lea s-au produs mai multe inventii: becul, fonograful-Thomas Edison, telefonul A.G.Bell, dinamita-Alfred Nobel, automobiul-Carl Benz, cinematograul-Fratii Lumiere, etc.
            A doua revolutie industriala are loc la sfarsitul secolului al XIX-lea datorita descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a dus la dezvoltarea unor noi ramuri industriale precum industria electrotehnica, chimica, a automobilelor.        
Putem spune ca revolutia industriala este un proces complex datorita caruia munca manuala este inlocuita de masini. In acest proces muncitorul are doar rol de supraveghere, reglare, alimentare a masinii. Revolutia industriala a avut ca efect cresterea productiei, dezvoltarea oraselor si a stiintei.                                                                
Bibliografie:
  1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83
  2. http://referat.clopotel.ro/REVOLUTIA_INDUSTRIALA-10399.html
  3. Edu Istorie
Cosmin Iclanzan, cls. a VII-a A

vineri, 18 martie 2011

Mâine, 19 martie 2011, începând cu ora 12, tot cu ocazia Francofoniei, va avea loc un Festival de muzică francofonă, unde avem o concurentă şi unde va susţine câteva momente de magie Magic Mouss din Franţa, cu care v-aţi mai întâlnit unii :) 

Apoi, începând cu ora 20 va avea loc concertul formaţiei JFX, tot din Franţa în clubul Jazz and Blues, iată şi afişul: http://www.facebook.com/photo.phpfbid=148050108591733&set=a.104466406283437.6579.100001602345213&theater 
Mai multe detalii găsiţi aici: http://chansonfrancophone2000.wordpress.com/le-festival/cluj-sibiu-satu-mare-targu-mures-baia-mare/mures/
Haideţi să o susţinem pe Roxana şi să participăm la un concert bun!  

PÁLYÁZAT / PROIECT

A Marosvásárhelyi 2-es számú Általános Iskola volt diákja alkotói pályázatot hirdet az iskola magyar irodalmi szaktermének javára. A pályázat célja újraértelmezett, ugyanakkor hiteles portrék és illusztrációk teremtése.
A pályázat elsősorban diákokat és pályakezdő művészeket szeretne alkotásra ösztönözni, de korra és tapasztalatra való tekintet nélkül, mindenki számára nyitott.
A rendelkezésre álló keretösszeg: 1800 ron, amelyből egy alkotásra (portré vagy illusztráció) megnyerhető összeg 100 ron. (Egy pályázónak több alkotása is díjnyertes lehet.)
A pályázók 3 pályamunkát kell benyújtsanak: egy író vagy költő portréját az alább felsoroltak közül, valamint két illusztrációt a kiválasztott szerző művéhez/műveihez. (Az illusztrációk témájaként is lehet a felsorolt részletek közül választani, de ezek esetében a válogatás csak javaslat, nem kötelező.) Egy pályázó díjat kaphat egy alkotással vagy a csomagot alkotó mindhárom művel egyaránt.
Egy pályázó több hármas csomagot is beküldhet.
Az alkotások technikája és méreteik:
portrék – ceruza- vagy szénrajz, A3-as papírméret
illusztrációk – szabadon választható papírra alkalmazható grafikai vagy festészeti eljárás, A4-es papírméret
A pályázatokat a 2-es számú Általános Iskola Igazgatóságára kell eljuttatni 2011. április 8-ai beérkezési határidővel. A díjazásra a Költészet napján, április 11.-én kerül sor.
Érdeklődni lehet az alábbi elérhetőségeken:
Márton Imre-Csaba : 0721409817
martonimre@yahoo.com
A nyertes pályázati munkák az iskola szaktermében kerülnek

Un licar de speranta


Cu ochi timizi , infricosati,
Privesc spre infinit.
In calea ochilor rasar
Priviri indiferente iar .

Cand am crezut ca tot apune ,
Ca lumea de mine-a uitat,
Ai aparut cu ganduri bune,
Sufletul de speranta mi l-ai incarcat.

M-ai invatat sa trec de toate,
Sa nu ascult grairea lor,
Sa nu vars lacrimi pentru rautate,
Sa-nvat si eu sa ii ignor.

Asta numesc eu prietenie ,
Asta numesc eu ajutor,
Cand toti de mine au  uitat
Tu ai venit s-astupi un  gol.

Mi-ai demonstrat ca nu s-a terminat.
Mi-ai dovedit ca pot fie eu,
Si , pentru asta, draga prietena,
Vei fi mereu in gandul meu.
Stefania Pop, cls a VII-a A

joi, 17 martie 2011

Secretul cheiţei


          De curând, am fost în vizită la mătuşa mea, Zina, o femeie firavă, dar plină de voioşie şi foarte ospitalieră. M-a poftit să iau loc lângă ea, la măsuţa ovală şi să privim împreună albumul cu poze. Pe prima pagină, era o fotografie cu o fetiţă blondă, cu ochi negri şi gropiţe în obraji cu o rochiţă de catifea şi pantofi albi de lac, dar având o expresie foarte serioasă şi ţinând în mână o păpuşă de pânză, de care era foarte mândră.

          Am fost uimită să aflu că fetiţa de altă dată, era însăşi mătuşa mea. Mi-a mărturisit că în adâncul sufletului ei a rămas un copil, că anii care au trecut peste ea i-au schimbat doar trupul şi au făcut-o, poate, mai înţeleaptă.
          Apoi m-a luat de mână şi m-a dus într-o cameră plină de jucării: păpuşi de porţelan cu rochiţe de dantelă, căluţi de lemn, trenuleţe, ursuleţi, chiar şi câteva maşinuţe complicate, foşti tovarăşi de joacă.
          Într-o zi, i-a venit ideea să ducă toate aceste jucării la un târg, iar cele mai frumoase să le dăruiască unor copii iubitori. Dar, spre surprinderea ei, copiii se apropiau, se uitau cu curiozitate câteva minute şi apoi plecau mai departe, fiind interesaţi de cu totul altceva: jocuri pe calculator, muzică electronică, efecte speciale.
          Cei care, însă, se opreau erau părinţii copiilor. Aceştia le luau în mână cu multă grijă şi privindu-le, îşi aminteau cu câtă bucurie au primit şi ei , jucării asemănătoare, copii fiind, sau plăcerea cu care s-au jucat la o zi de naştere sărbătorită cu toată clasa.
          Deşi tristă, mătuşa Zina şi-a adunat jucăriile una câte una, le-a adus acasă şi le-a aşezat în cea mai frumoasă încăpere, chiar camera în care am pătruns împreună, a încuiat uşa şi mi-a pus în palmă cheiţa.
          Apoi mi-a dezvăluit un secret: atunci când copiii de azi vor ajunge oameni mari, trecând unii pe lângă alţii fără să-şi adreseze cuvinte, când parfumul florilor şi emoţia cuvintelor de dragoste vor fi înlocuite cu mesaje şi semnale electronice, când mirosul de cerneală al cărţilor tipărite va fi abandonat în favoarea unor semne pe ecran , atunci va sosi momentul să le dăruiesc copiilor lor, această cheiţă, care îi va ajuta să se redescopere, să-şi deschidă sufletul, iar în ochi să le strălucească bucuria şi plăcerea de a se privi şi a se juca împreună.
Antonela Ivan, cls. a VIII-a A

miercuri, 16 martie 2011

Proces la Cultura Civica...




In sfarsit … Ora de educatie civica la clasa a VII-a A!
De ce ma bucuram atat de tare? Pentru ca urma sa fie o ora mai … speciala.
Grabiti ne indreptam spre cabinetul de istorie , unde urma sa aiba loc simularea unui proces referitor la traficul de organe.Daca tot trebuia sa discutam despre “puterea judecatoreasca”, de ce sa nu o facem aplicat?
Dupa ce ne-am imbracat cu robele negre de judecatori , avocati , procurori si gri in cazul grefierului ( multumim doamnei Marcela Petricu pentru robe ) si am intrat in pielea personajelor noastre , iar judecatorul a declarat  sedinta deschisa!
A urmat prezentarea cauzei de catre procuror, luarea declaratiilor martoriilor, sustinerea nevinovatiei inculpatei,  de catre avocatul acesteia, declaratia inculpatei si a martorilor care erau de partea sa, toate acestea sub atenta indrumare a domnului prof.Ioan Laslo si sub prezenta incurajatoare a doamnei diriginte, prof. Oana Bejan .
Ideile celor implicati curgeau , se crease o atmosfera specifica , cand … se aude clopotelul. Dezamagiti ne-am indreptat cu totii privirile catre domnul profesor care ne-a promis ca vom continua sedinta in urmatoarea ora de cultura civica, ora care se va desfasura poimaine , iar dupa ce se va pronunta verdictul vi-l vom comunica cu siguranta si voua.Mai juridic spus: “s-a dat un nou termen pentru solutionarea cauzei”
Aveti mai sus cateva poze asigurate de colegul nostru Vadim, deja fotograf consacrat , din care va puteti da seama ce s-a intamplat joi.
In concluzie : asa ore sa tot fie!

Echipajul implicat:
Judecatori:Verdesescu Miruna si Iclanzan Cosmin
Procuror: German Beatrice
Avocat : Bianca Lixandru
Inculpat: Codarcea Andrada
Martori: Sonia Zahan si Madalina Radut
Grefieri: Pop Stefania si Popovici Alina 

marți, 15 martie 2011

O oră de română mai...altfel



Elevii clasei a IV-a A, îndrumaţi de înv. Rusu Zita-Kamelia, au realizat proiecte cu tema,, ‹‹Belgica›› la Polul Sud’’. Proiectul a finalizat lecţiile în care s-a studiat viaţa şi activitatea renumitului savant si explorator român Emil Racoviţă. Activitatea s-a desfăşurat pe grupe, iar produsul muncii  a fost pe măsura strădaniei.

Clasele a III-a "La pompieri" de Ziua Protectiei Civile




luni, 14 martie 2011

Primăvara şi...înţelepciunea arborelui


Este o zi însorită de primăvară. Tudor, un băiat cuminte şi sfios, se plimbă de-a lungul unui pârâu care trece pe lângă pădure. Susurul cristalin al apei îl linişteşte pe copil. El îşi bagă mâinile în apa limpede şi rece, pentru a se răcori.
            Deodată, el vede un arbore batrân care încearcă să-i vorbească:
-Băiete, apropie-te, nu-ţi fie frică!
Tudor se apropie de arbore cu paşi mărunţi, dar siguri.
-Ia spune, copile, care este numele tău? Ca şi copacii, şi oamenii trebuie să aibă un nume.
-Numele meu este Tudor. Dar al tău?
-Eu sunt un stejar. Dar majoritatea pomilor îmi spun „Bătrânul Stejar”. Câţi ani ai, Tudor?
-Am opt ani şi jumătate. Dar tu?
-Eu am o sută opt ani. Ştii tu, micul meu prieten, prima oară eram o ghindă  într-un copac mândru şi fălos. Apoi, vântul m-a suflat şi am ajuns jos, pe pământul rece şi umed. După aceea, am început să cresc. Mi-au apărut primele frunzuliţe, care erau verzi ca iarba din dimineţile de vară. Apoi, după mai mulţi ani eram un copac cu tulpina înaltă şi un coronament foarte bogat. Anii au trecut ca gândul, iar eu am ajuns aşa cum mă vezi tu acum: un bătrân stejar care spune poveşti de viaţă copiilor ca tine.
Tudor asculta cu mare atenţie poveştile baătrânului copac. Dar s-a trezit la timp din visare pentru a pune încă o întrebare:
-Tu ai avut copii?
-Sigur că da! Din ghindele mele au ieşit nişte arbori mari şi frumoşi. Ştii tu, un prieten m-a întrebat odată care este cea mai bună mamă pe care o poate avea cineva. Eu i-am spus că nu ştiu, iar el a răspuns zicându-mi că pământul e cea mai bună mamă care a existat vreodată. Ea ne dă apă, mâncare şi resurse pentru a trăi bine şi în siguranţă.
Tudor şi-a amintit că e deja ora amiezii şi că stătea deja de două ore ascultând poveştile bătrânului stejar.
-Eu trebuie să plec, a zis Tudor.
-Bine, dar promite-mi că te vei întoarce!
Băiatul încuviinţă din cap şi porni înapoi pe cărarea pe care venise.
Primăvara începe odată cu înţelepciunea unui arbore bătrân...
Anais Petricu, cls. a VI-a A

duminică, 13 martie 2011

BÖJT/POSTUL

Böjti tanácsok
Böjtölni reformátusként is lehet! Ehhez nyújt segítséget az alábbi "kiskáté", melynek naponkénti tanácsait láthatjátok a baloldalon.
A böjt értelme: magunkat jobban Isten szolgálatára szánni. Ennek eszköze lehet valamilyen ételtől, élvezeti cikktől (pl. kávé, édesség) való tartózkodás 6 héten keresztül, mert valahányszor magunkhoz akarnánk venni, s mégis lemondunk róla, a magunknak való kedveskedés helyett Istennek ajánljuk figyelmünket és önmagunkat. A böjtnek mindig van célja, tehát elhatározzuk, hogy miért szeretnénk ilyenformán böjtölni. az önmegtagadásnak úgy van értelme, ha nem pusztán önsanyargatás, hanem egyben nyitás is Isten országa felé.
A böjt másik lehetősége, Isten akaratára tudatosan hangolódni az előbbi szempontsor alapján. Ez össze is köthető a fenti böjtformával. Ezekkel arra törekszünk, hogy Istennek kedves életet éljünk: jellemünkben és tetteinkben látszódjék Krisztus.
Az alábbi böjti tanácsok böjtfő vasárnapjától egészen húsvét napjáig nyújtanak számunkra egy-egy útmutatást naponként, hogy hogyan éljünk, mire figyeljünk a böjti időszakban, a vastag betűs mondatok a vasárnapokat, illetve az ünnepnapokat jelzik.
Fodorné Nagy Sarolta
Duminică, 13 martie intrăm în perioada de post. În religia reformată postul nu înseamnă abţinerea de la mâncare, ci a face anumite lucruri în special, a renunţa la anumite activităţi, lucruri. Facem asta ca să putem fii mai atenţi la Dumnezeu, şi ca să-l putem sluji mai bine.

LITERA "P"

> -Cum te numesti, Domnule ?
> -Petru Potopeanu
.
> -Si ce lucrezi ?
> -Prepar pesti pentru pulverizat.
> -Bine, dar ce anume operatii faci ?
> -Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.
> -Dar de ce vorbesti numai cu "P"?
> -Poftim ?
> -De ce vorbesti numai cu "P"?
> -Pentruca pot pronunta pe P perfect perceptibil.
> -Ei, asta e acum ! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
> -Primesc.
> -Pe cit ?
> -Pun prinsoare pe patru poli !
> -S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa maninci ?
> -Peste, pastravi, plachie, potirnici, prepar piftie piperata, pirjoale, pastrama, papricas, papanas, porumbei, pui pane.
> -Si ce vin bei ?
> -Pinot, pelin, porto.
> -Si ce desert ?
> -Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
> -Dar