Matrice divina

un flash mi-a traversat mintea, corpul, conştienţa

noi suntem râuri

într-un peisaj spaţio-temporal fix

ca si punctul acela nemişcat visat de Isaac Newton

am descoperit înlauntrul matricii vieţii stâlpi solizi şi nemişcaţi

odata, un copil a spus despre Zoo că e locul în care animalele se uită la oameni.

Timpul e static

nu e trecător, e fix ca şi ceasul bunicii de pe şemineu

noi curgem - vieţuind şi exfoliindu-ne continuu ca şi ceapa - prin matrice

iar şi iar, viaţă după viaţă

ne îmbrăţişăm cu viaţa la naştere ne înmanunchiem cu moartea care atunci începe şi ea

pe drumul descojirii continuue a vieţii, am simţit că mai e ceva dincolo de gând,

dincolo de formă,

dincolo de sentimente,

dincolo de intuiţie,

la fel de fix şi atemporal ca şi timpul.

Fiinţa noastră eternă

sufletul-dumnezeu

spiritul vieţii continuue şi a strălucirii ce animă orice stea

esenţa vibrantă

dăruitoare şi creatoare a tot şi toate.

În întreaga mea râurire prin viaţă am căutat ceva fix, ceva care să susţină întreaga

matrice a vieţii

dintr-o dată am descoperit două şi curgerea de stele încă nu s-a încheiat

am descoperit şi a treia nestemată fixă,

o mare caldă cu valuri blânde în care existenţa se îmbăiază şi parfumează.

Dragostea

şi ea e eternă

nemişcătoare, supa primordială, eterul ce ne înconjoară

aerul ce-l inhalăm împreună cu cel ce-l expirăm

NOI, oamenii, suntem râuri curgătoare prin matricea formată din timp-suflet-dragoste

ele stau pe loc

au fost şi rămân pe loc

timpul nu trece niciodată, el este dimensiune fixă

trinitatea fixă e Timp - Esenţă - Iubire

aceasta e matricea cu stâlpi cu tot

ce naşte blând existenţa

cu toate programele hologramei minunat şi desăvârşit constituite

toate sunt în legătură cu toate

e uimitor cât e de frumos în lume şi în noi.

NOI am creat asta

timpul nu curge, noi o facem însă în locul lui

e ca şi cum ne exfoliem continuu,

ne metamorfozăm perpetuu ca şi într-o secvenţă modernă holywoodiana

prin minte îmi trece un gând frumos de pe platouri înalte tibetane

"cum poti face ca o picatura sa nu se evapore?"

iar raspunsul vine aproape firesc după tot acest zbucium din atâtea experienţe de om

"o arunci în mare!"

dragostea noastră se varsă ca un râu proaspăt de munte în marea de iubire a existenţei

fiecare picatură de apă este un fior al dragostei ce ne înconjoară şi ne materializează

suntem râuri curgatoare spre un OCEAN de iubire

suntem OAMENI, vehicule încântătoare ce transportă o încărcătură atât de preţioasă

încât universul întreg se înfioara

transportăm şi suntem IUBIRE

Mihai Corui

Elevii Scolii 2 cinstesc eroii neamului

Sâmbătă, 28 mai 2011, ora 9: un număr de 13 elevi din clasa a 6-a B, însoţiţi de diriginta lor, prof.Mihaela Belean şi de câţiva părinţi, s-au întâlnit în faţa şcolii. “Înarmaţi” cu săpăligi, răsaduri de flori, stropitori, mănuşi şi saci pentru gunoi. “Se pregăteşte ceva...” şi-or fi spus trecătorii...

Da! S-a petrecut ceva!

După cum ştim, joi, 2 iunie, va fi Ispasul, adică sărbătoarea Înălţării Domnului la cer. Tot atunci se comemorează, pe întreg cuprinsul ţării, martirii şi eroii neamului.

Dorind să omagiem într-un mod inedit pe cei care şi-au dat viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial, am plecat cu toţii la Monumentul eroilor de la Oarba de Mureş, Sfântu Gheorghe, unde ne-am îngrijit de mormintele celor îngropaţi acolo, am plantat răsaduri de flori, apoi ne-am risipit pe întreaga suprafaţă a monumentului şi am adunat toate deşeurile lăsate de “turiştii” care au găsit un loc perfect pentru o ieşire în aer liber la sfârşit de săptămână – acest spaţiu sacru, inundat de sângele celor care şi-au dat viaţa pentru noi. 

La scoala noastra sunt prevazute a avea loc si alte activitati cu ocazia comemorarii eroilor.

Vara

 Vară dragă, ai sosit

Cu grâul îngălbenit,

Cu cireşe roşioare

Coapte şi gustoase tare.

Cu vacanţele la mare,

Şi cu jocurile tale

Ce-i atrage-ntreaga zi

Pe drăguţii de copii.

         

Tu aduci căldura mare

Şi mult soare zi de zi

Tu eşti anotimpul care

Îi bucură pe copii.  


Serafim Hancu, cls. a IV-a A

O excursie traznet

Un lucru este sigur: cei care au ales sa petreaca week-end-ul din 21-22 mai in excursia la Sinaia nu au avut ce regreta. Atmosfera super, trupa deosebita a celor din VII A si VII B, peisajele superbe, locurile vizitate, dar si nopatea de pomina petrecuta impreuna sunt tot atatea ocazii care li  s-au oferit. Fie ca au urcat (mai mult sau mai putin vioi:)) spre cetatea de la Rupea, sau pe Tampa pentru a admira Brasovul de sus(traiasca telecabina ca te scuteste de efort:)), fie ca au vizitat Biserica din Deal de la Sighisoara, Biserica Neagra din Brasov, ca s-au minunat de frumusetea Pelesului sau a Pelisorului, sau au "gatit" seara la Busteni (bravo fetelor si catorva baieti, felicitari "pocherasilor"!) sau au...dormit pe masina (greu dupa o noapte alba pentru unii :)) totul a functionat din plin. Si pentru ca am discutat cu "trupetii", am sa trec aici si ceea ce m-au rugat: "Multumim doamna diriginta!" (prof. Oana Bejan) Am sa mai adaug ca pozele au semnatura "Vadim".

Ganduri despre arta scenica la 10 ani de la infiintarea Fundatiei "Scena"

Cu ocazia implinirii a 10 ani de la infiintarea Fundatiei "Scena" elevii clasei a VII-a A(diriginta prof. Oana Bejan) au participat la un work-shop dedicat artei scenice. Impresiile lor sunt consemnate in randurile care urmeaza:

„Am învăţat că actoria nu e deloc uşoară, deşi noi o vedem aşa. Actorul Rudy Moca şi asistentul său Răzvan Chelaru ne-au povestit despre arta actorului care a fost, poate, o lecţie de viaţă pentru noi.” Alina P.

„Actorul Rudy Moca ne-a spus că profilul psihologic al unui personaj se referă la felul în care acesta merge, vorbeşte, sau se îmbracă. Apoi, mai mulţi copii au mers pe scenă şi au interpretat diferite personaje: Laurenţiu, Paul şi Bogdan au fost eroi, Paul a fost apoi un băiat hippy şi tupeist, iar eu mama prietenei sale, Bia a interpretat o lady, apoi o femeie simplă şi demnă. D-na dirigintă a interpretat o profesoară foarte părtinitoare, iar Beti şi Cătă au fost elevii examinaţi.” Anastasia O.

„Ora pe care am petrecut-o împreună la Teatrul Scena a fost una dintre cele mai deosebite.

M-a impresionat foarte mult.” Andrada C.

„Cu ajutorul d-lui Rudy Moca şi a studentului Răzvan Chelaru am învăţat unele trucuri ale artei teatrale. După părerea mea, a fi actor nu este uşor, dar dacă îţi place ce faci nimic nu este greu.” Beatrice G.

„... coboram scările aproape tremurând. Inima îmi bătea tare. Actorul m-a apreciat pentru curajul meu, apoi mi-a spus ce trebuie să fac. M-a pus să merg pe scenă imitând anumite personaje: o femeie săracă de la ţară, o cucoană bogată, un inspector şcolar. Mi-a spus că am talent şi m-a aplaudat. Când mă întorceam la loc eram mândră de această întâmplare. A fost o experienţă plăcută din care toată lumea a avut de învăţat ceva.” Bianca L.

„La intrarea în Teatrul Scena elevii Liceului de Artă pictau tablouri pe pânză. După ce

Felicitari si succes la Bac!!!

Una dintre cele mai frumoase generatii de elevi de la scoala noastra face astazi pasul spre viata, absolvind liceul. Cei care, acum 4 ani, zambeau pe holurile scolii si dadeau sfaturi celor mai mici decat ei se pregatesc acum sa paseasca spre o noua etapa a vietii. S-au maturizat, au trecut prin atatea vise implinite, dar au inca atatea idealuri de atins. Au fost, cei mai multi dintre ei, mereu pe la scoala noastra, cautandu-si originile parca. Intrau la orele mele si imi vorbeau despre "spiritul Scolii 2", sau participau la "cele mai tari chefuri". Ii cunosc de mici, de cand vorbeam prin  curte despre mii de "nimicuri importante" si i-am vazut crescand, an de an mai frumosi, mai energici. De multe ori au avut idei originale... pentru ca sunt o generatie a originalitatii. Colegii mei au simtit uneori pe pielea lor cat pot fi de "originali", dar sunt sigur ca le pastreaza cele mai alese ganduri. Zilele acestea au trecut din nou pe la scoala si mi-au lasat o gramada de promotii si ganduri frumoase. Sunt oameni in toata puterea cuvantului, dar rezoneaza mereu la numeroasele "amintiri de altadata". AU VALOARE si sunt pregatiti sa o demonstreze. In curand, la Bac, apoi la facultatile pe care le vor urma, iar mai apoi, unde este mai important: IN VIATA! Azi, cand fiecare dintre ei participa la Festivitatea de absolvire, imi permit sa le doresc mult succes si sa-i asigur de gandul meu bun! Orice generatie duce cu sine o parte din sufletul nostru. MULTE REALIZARI si...zaboviti putin asupra pozelor care urmeaza. Au in ele multe dintre momentele de altadata...
prof. Ioan Laslo

Regele Ferdinand I

Ferdinand I, pe numele sau intreg Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen (n. 1865, d. 1927), a fost urmasul la tronul Romaniei al lui Carol I, fiind fiul fratelui mai mare al regelui. Desi la inceput era pentru popor un „necunoscut“ in numai 13 ani de domnie va deveni unul dintre cei mai importanti conducatori ai Romaniei, supranumit “Intregitorul” sau “cel Loial”.                                                                                                                                                 Scurta descriere: Ferdinand era un om timid caruia nu ii placeau manifestarile solemne precum nici festivitatile care impuneau un protocol rigid si fastuos. Deasemenea el nu dorea sa atraga atentia sau sa iasa in evidenta ca are sange albastru si provine dintr-o mare familie. Acesta avea o cultura multilaterala: descifra inscriptii greci si latinesti, vorbea limba ebraica, cunostea poezia japoneza si chineza cat si opera lui Wagner. (cateva dintre lucrurile descoperite in mod accidental de catre contemporanii sai)                                                                                        S-a nascut in sud-vestul Germaniei, in Sigmaringen, fiind al doilea fiu al Principelui Leopold de Hohenzollern si al Principesei Antonia a Portugaliei. Ferdinand a devenit mostenitor dupa ce atat tatal cat si fratele sau mai mare au renuntat la mostenirea tronului. Guvernul roman nu a cerut convertirea sa ci doar ca vitorii copii sa fie ortodocsi. Printul a venit prima data  in Romania la numai 19 ani (1884) cand regatul Romaniei era compus numai din Moldova si Muntenia. Ferdinand s-a intors apoi in Germania pentru a-si continua studiile liceale si universitare. In anul 1893 el devine absolvent al Universitatii din Leipzig si al Scolii Superioare de Stiinte politice si Economie din Tubingen. In acelasi an Principele s-a stabilit la Bucuresti pentru a-si indeplini atributiile de mostenitor.                                                                                        Ferdinand a avut o idila cu Elena Vacarescu insa el nu avea posibilitatea de a se casatori decat cu o Principesa de origine straina. Din aceasta cauza el s-a casatorit cu Maria de Edinborough (10 ian 1893), din familia regala a Angliei cu care a avut 6 copii. In 1897 el a avut febra tifoida din care a scapat miraculous insa in urma careia si-a pierdut frumusetea fizica cu care fusese inzestrat.                                                                                                                                              Devine rege in 10 octombrie 1914 cand depune juramantul solemn si isi ia angajamentul ca va fi un “bun roman”. Iubind Romania si poporul roman, Ferdinand s-a convertit la ortodoxism de buna voie, lucru care nu i-a fost solicitat de guvernul roman. Fiind atat de atasat de

O fapta buna

          Este o dimineaţă caldă de vară. Soarele dă o strălucire aurie pădurii.

          În faţa casei sale, Aricel face gimnastica de înviorare şi cântă vesel.

          -Cioc! Cioc! Cioc! Se aude la portiţă.

          Când deschide portiţa l-a văzut pe Iepurilă.

          -Bună Iepurilă! Ce vânt te-aduce pe-aici?

          Bună! Am fost în pădure după nişte hrană şi-un copil rău m-a lovit c-o piatră drept în picior.

          -O! Nu-ţi face grijio să te iau la mine şi-o să te-ngrijesc.

          După ce-au trecut două săptămâni, Iepurilă s-a simţit bine şi-a plecat la casa lui.

          Aricel bucuros de fapta lui, în fiecare zi îl cheamă pe Iepurilă la un ceai şi-o prăjiturică.

********************************************

        Soarele arată că ziua este la amiază.

          Maria şi fratele său mai mic, Mihai, au pornit către mătuşa lor, care locuieşte în dumbrava din marginea satului. Mama le-a dat un coş cu căţiva puişori de găină să-i ducă mătuşii. Copiii mergeau liniştiţi aruncând din când în când câte o privire grijulie spre coşuleţ.

          Când au privit coşuleţul, puişorii erau aproape morţi. În apropiere era un râu. Mihai şi Maria i-au scos din coşuleţ pe rând şi le-au dat puţină apă. Puişorii le-au mulţumit în felul lor.

          Când au ajuns la casa mătuşii, Maria şi Mihai au povestit cele întâmplate.Mergând spre casă, Mihai şi Maria s-au gândit că dacă lor nu le păsa de viaţa puilor ei ar fi murit.Au facut o fapta buna!

Justiniana Hancu, Cls. a V-a A

Pe drumul crucii

Cu crucea grea pe deal în sus

Urca tăcut şi-ngândurat;

Părinte sfinte, ce n-am spus?

Ce nu i-am învăţat?

Din tot ce Mi-ai încredinţat

Cu drag le-am dăruit,

Iubire multă, nesfârşită

În suflet le-am sădit.

Te chem să vii, să-mi uşurezi,

Că crucea tare-i grea,

Dar Doamne, Tatăl Meu Ceresc

Nu fie voia Mea!

Rugăciune

Doamne eu te rog fierbinte,

Ca de-acuma înainte,

Zi şi noapte braţul Tău

Să fie la capul meu.

Vreau să fiu de-acum cu Tine

Şi să fac doar ce e bine.

Să mă lepăd de vrăşmaşi

Să fiu ca un îngeraş.

Iisuse îţi mulţumesc,

Ca m-ai ajutat să cresc.

Mi-ai dat Doamne sănătate

Şi iertare de păcate.

Hancu Serafim Rafael

Cls. a IV-a A

New song : Dj Control - Let's GO

Dansul stropilor de ploaie

La fereastra mea cea mică,

A-nceput încet să zică,

Mărunţel şi cătinel,

Câte un mic cântecel

Ploaia cea cu stropi mărunţi,

Şi s-ajungă pân' la munţi.

Ce stau florile mirate?

Ce mai ploaie!... , frate ,frate!

Stropii mari şi jucăuşi

Au ajuns şi pe la uşi,

Le-au udat ei, berechet

Parcă s-au pus pe banchet

Şi-au jucat ei hora mare,

Peste deal peste hotare,

Au udat ei toata ţara

C-aşa plouă primăvara.  

Cosmin Iclanzan, cls. a VII-a A

Negustorul de cuvinte

           Era odată un negustor care călătorea prin multe ţări şi aduna o mulţime de cuvinte pe care le împartăşea şi altor oameni.

          El şi-a ales  câţiva tineri  cărora să le lase moştenire sutele de caiete în care adunase comoara sa. La început i-a ţinut aproape de el şi i-a învaţat ce cuvinte trebuie adunate şi cum să facă pentru a le cumpăra. Mai apoi i-a lasat singuri să hoinărească prin lume, să cumpere şi să vândă fel de fel de cuvinte . Înainte de fiecare Crăciun se întâlneau cu bătrânul şi povesteau despre aventurile prin care au trecut şi oamenii pe care i-au cunoscut.

           Negustorului îi plăcea mereu să-şi amintească de călătoriile sale şi fiecare cuvânt cumpărat de el avea povestea sa. Se gândea mereu la drumul  pe care îl făcuse cândva în Africa şi la copilul sărac de acolo, care nu ştiuse niciodata ce era luxul sau regalitatea, ci doar foametea şi sărăcia. Negustorul i-a dat o pâine şi o farfurie de lapte şi în schimbul lor a cumpărat de la băiat cumplitele cuvinte „durere” şi „singurătate”. A mers apoi în Germania să le vândă şi acolo. Oamenii bogaţi l-au gonit, spunându-i că nu au nevoie de ele şi că nu vor să le înveţe niciodată. Atunci a putut nota în caietele sale încă două lucruri care l-au speriat  tare, fiindcă nu ştia că existau  în lume. Acestea erau „răutatea” oamenilor,”duritatea” şi „indiferenţa” lor.

           Pe elveţieni şi pe belgieni îi învăţă ce înseamnă marea, plaja, pescăruşii, fluxul şi refluxul,dar oamenii de acolo nu-şi prea puteau imagina atâta apă, iar pe egipteni i-a învăţat cum este să ai patru anotimpuri, ce este zăpada, ce sunt ghioceii, rândunelele.Din Australia a cumpărat cuvântul „deşert”, pe care l-a vândut europenilor, iar lanţul continua. Caietele negustorului se umpleau de noi cuvinte care îmbogăţeau lumea.

           Când se întâlnea cu tinerii aleşi de el îi uimea cu poveştile sale, stăteau zile şi nopţi la rând ascultându-se unii pe alţii, fără să simtă foamea sau oboseala.

            Cei care-l cunoscuseră,  începuseră să-l aprecieze din ce în ce mai mult. Cuvintele lui aduceau mari foloase oamenilor care deveneau tot mai buni, tot mai inventivi, tot mai cunoscători ai lucrurilor inventate sau descoperite într-un loc şi răspândit în lume de negustorul de cuvinte  şi de ucenicii lui.

             Astfel toţi au auzit de trenuri, maşini, avioane şi chiar au călătorit cu ele, au auzit de televizoare, calculatoare, cinematografe şi prin ele au putut cunoaşte locuri îndepărtate despre care nici nu ştiau că există. Au aflat că sunt oameni şi copii trişti, singuri, flămânzi, fără case, şi unii dintre ei au încercat să-i ajute pe cei necăjiţi. Cuvinte ca „dreptate”, „justiţie”, „ pedeapsă” i-au făcut  pe cei care furau, loveau, jigneau pe cei din jur să –şi schimbe felul de a se purta, iar cuvinte ca „dor”, „copil”, „lumina”, „Dumnezeu” i-au făcut pe oameni să se iubească puţin mai mult decât înainte.

              Negustorul de cuvinte îmbătrânea cu fiecare zi, dar caietele îi aminteau de toată munca lui din tinereţe. Acum nu se mai putea deplasa atât de uşor şi de aceea îi lăsa doar pe cei mai tineri,care între timp deveniseră maturi, să strânga cuvinte. Comoara lui o lăsase moştenire ucenicilor săi. Era fericit că cineva îi va duce munca mai departe şi lumea nu-l va uita .Nădăjduia chiar că odată se va ajunge pe alte planete şi se vor aduce şi de acolo cuvinte noi.

              Într-o seară, pe la răsăritul lunii, bătrânul îi strânse pe meşterii săi şi le spuse: „Eu am trait destul şi am umblat mult prin lume. Am adunat în caietele mele o mulţime de cuvinte pe care vi le las vouă, să le vindeţi cui au nevoie de ele şi să mai cumpăraţi altele noi. Să duceţi mai departe munca mea şi să n-o părăsiţi niciodată !” Apoi muri.

              Ucenicii îl plânsera toată noaptea . Îl îngropară la rădăcina unui copac şi puseră deasupra unul dintre caietele lui pline de comori. Şi pentru a respecta ultima dorinţă a negustorului,  au continuat să cumpere şi să vândă cuvinte şi au lăsat la rândul lor moştenire  copiilor lor comoara bătrânului şi meseria lui.

Diana Ghira, cls. a V-a A

Excursie de pomina cu IV B

15 nazdravani din clasa a IV-a B, insotiti de invatatoarea lor, Florentina Muntean, (probabil) viitorul diriginte, prof. Ioan Laslo si bibliotecara Victoria Oltean au petrecut un week-end de pomina in drum spre Tara Hategului. 

Pe drum am facut un popas ( de 5 ore:) ) la Alba-Iulia, asistand la schimbarea garzii, ascultand pasii celor care in urma cu aproape un secol au semnat "Rezolutia de Unire", luand act la mormantul lui Iancu de Hunedoara ca "s-a stins lumina lumii", retraind momentele incoronarii Regelui Fertinand si a Reginei Maria in Catedrala Reintregirii Neamului , sau de ce nu?, mangaind poneii, mancand inghetata sau jucandu-se prin Cetate.Totul intr-o veselie generala.

Am trecut apoi pe la casa lui Aurel Vlaicu. minunandu-ne de spiritul inventiv pe care l-a avut aviatorul. Machetele cu prototipurile avioanelor sale, dar si bicicleta sau motocicleta pe care el le-a inventat ne-au inspirat si pe noi. Si de ce sa nu recunoastem am visat si noi ca, odata, sa fim studenti la Munchen si sa strabatem zarile albastre.

Tara Hategului ne-a primit cu o izbucnire de soare. Si noi am profitat intrand din plin printre ruinele Sarmisegetusei Ulpia Traiana. In Amfiteatru ne-am imaginat cum a fost viata pe vremea romanilor, dar nu am stat mult pe ganduri atunci cand ne-a venit ideea sa-i dam un update. Am tinut chiar o sedinta(e drept una foto:) in forul roman si am incercat sa descifram inscriptiile latinesti( noroc cu profu' de isto aici).

Pensiunea Cora ne-a primit curata si seara a fost una plina de... muzica si "pupilici". 

A doua zi a venit vremea Manastirii Prislop, loc de pelerinaj pentru numerosi credinciosi. Mormantul parintelui Arsenie Boca ne-a atras ca un magnet, iar grota in care parintele se ruga a fost un loc de reculegere pentru fiecare dintre noi. Incarcati cu energie pozitiva am pornit apoi spre Hunedoara, pentru a vedea Castelul Corvinilor, impresionat si acum dupa atatea veacuri de cand a fost construit. Desigur nu au lipsit jocurile si atmosfera vesela. Suntem de departe cei mai buni cantareti, iar repertoriul ni l-am cizelat inca din vacanta de vara, in tabara de la Lapusna.

Ultimul oras vizitat a fost Deva. Daca ajungeti pe acolo sa nu ratati Pizzeria Venezia si,. desigur , sa nu uitati sa urcati la Cetate. Daca aveti timp o puteti face poe jos, daca nu faceti ca noi: luati telecabina. Panorama de sus este fantastica, iar inscriptiile de pe pereti cum ca ar exista vipere sunt povesti. Cel putin noi nu am intalnit nici una :) 

Am ajuns acasa dupa ora 22, rupti de oboseala, dar veseli si cu dorinta de a o lua de la capat. Si a mai fost ceva: pe buzele tuturor era expresia "cea mai tare excursie din viata noastra". Multumim doamna invatatoare!

CONCURS JUDEŢEAN DE MATEMATICĂ „PETRU MAIOR” clasele a IV-a REGHIN, 14 mai 2011, ediţia a VII-a

Concurentii (elevi ai clasei a IV-a A, inv. Rusu Zita Kamelia) au beneficiat de un tur al localitatii si vizitarea obiectivelor:
- Expoziţia de viori „Gliga”
- Biserica de lemn „Petru Maior”
- Muzeul Etnografic
- Biserica Săsească

Festivitatea de premiere ne-a produs mare bucurie prin cele doua mentiuni obtinute.

La concursul de la Reghin

 Dupa cum stiti, sau nu, clasa noastra, a IV-a A am mers la Reghin pentru un concurs de matematica…cel putin asa credeam noi.

Totul a inceput cand vreo sapte elevi ne-am adunat sambata in fata scolii ca sa mergem la Reghin.Inca eram adormiti deoarece era dmineata. Ne-am asezat in masini si am inceput sa vorbin despre concurs (“va fii greu” sau ”Doamne ce punctaj mic o sa iau”) Emotiile erau foarte mari. Ajunsi la Rerghin, am mancat, ne-am eliminate energia negativa si am mers in clasele indicate pe tabla. Era frumos…

 Iar dupa ce am terminat concursul propriu zis…a inceput! Nici n-o sa ma credeti. Am luat un autocar si am urcat vreo 6 clase de copii acolo din orase diferite. Am mers  un minut si am ajuns intr-un loc mic. Am intrat si     am vazut vreo 100 de viori. Erau:mici,mari,medii,stil leo, pictate cu narcise si chiar cu pene de paun . Nu ma intrebati de preturiJ. Am ajuns apoi  in cinci minute la o biserica mare…credeam ca noi o sa intram in ea…dar am avut o super surpriza…am intrat intr-o bisericuta de lemn ,mica si stramtorata. Era intr-o forma de cruce daca te uitai din avionJ. Noi eram nedumeriti, cel putin eu eram. Erau icoane frumoase inauntru . Era foarte veche si am aflat ca e muzeu…dupa mine un mini-muzeu. Acolo a fost preot Petru Maior. Era superba. Apoi am plecat inspre muzeul etnografic . Am vazut case si mori de apa din vechime… Cand am intrat inauntru am savurat o frumoasa expozitie de imbracaminte si obiecte ale satului romanesc de odinioara. Sa nu credeti ca am plecat fara amintire… un fluier din lemn facut manual. Si cu o tona de poze in telefonJ.

Si rasplatiti cu doua mentiuni pentru doi colegi si diploma de participare pentru restul…

Carina Alempi, cls. a IV-a A

In vizita la Colegiul Economic "Transilvania"

Vineri,clasele a VIII-a A si B (insotiti de dirigintii lor, prof. Ioan Laslo si prof. Maria Neag)  au vizitat Colegiul  Economic "Transilvania", tinta multora dintre ei dupa absolvirea scolii noastre. Profitand de "Ziua portilor deschise", ei au luat contact cu dotarea colegiului, profilele care li se propun, dar mai ales cu atmosfera si cu ce inseamna Eco. Au asistat chiar la cateva prezentari ale unor firme de exercitiu. Modul in care au fost primiti, gandurile care le-au fost transmise de elevii colegiului si de profesorul care i-a insotit, ba chiar si de o recenta absolventa a acestei institutii de invatamant, au reusit sa convinga pe deplin ca standardul de calitate este unul foarte inalt, iar modul care "se pune problema" absolut original. Dar, cum o imagine face mai mult decat 1000 de cuvinte, credem ca pozele care urmeaza (made by Ioana) va pot convinge:

Prezentare...cu bucluc

Cam ce patesc unele "modele"! :)

Dumbrava si pasarile

    Era o frumoasa dupa amiaza de primavara.Afara era cald si bine.Elena avea un drum destul de lung pana la prietena sa, Mirela,asa ca a pornit prin dumbrava deoarece era un drum mai scurt.Elenei nu-i placeau animalele. Aceasta fata era cam baietoasa.Si ca sa nu uit: si-a luat si prastia de acasa.Calca incet ca sa nu se piarda prin dumbrava. Dumbrava nu era periculoasa si nu te puteai pierde prin ea, dar Elena era derutata de ciripitul bland si vesel al pasarelelor.

    Dupa cum stiti, fiecare dumbrava are un conducator ,dar nu un om oarecare,ci o pasare, deoarece poate zbura ca sa vada pericolul. Un astfel un conducator poate fii: barza,ciocarlie,ciocanitoare, chiar si pasare flamingo, chiar daca numai o data la 100 de ani.Ei bine, aici era conducator o vrabie. Era mai mare decat un om. Vazand-o pe Elena cu prastia ,vrabia a stat pe ganduri un pic si apoi…HAT!PAC! A apucat-o pe Elena cu ciocul de bluza si a plecat linistita. Dar Elena se smucea si se misca, nestiind ce se intampla. Atunci vrabia a lasat-o sa cada  pe un pat plin cu pisici. Elena a tipat atat de tare incat toate animalele s-au adunat in jurul ei: camile, cai, tapi, elani, jaguari ... Atunci vrabia cea uriasa a venit si a pornit DVD-ul. Doar pasarile sunt si ele in pas cu moda. Ce rula a facut-o sa I se rupa inima:era un filmulet cu animale batute ,batjocorite si certate. Vrabia a spus:

 -Noi animalele nu vrem raul nimanui, dar oamenii ne distrug viata uneori.De aceea am creat acest loc, ca sa fim impreuna si sa avem un loc in care nimeni sa nu ne gaseasca si sa ne faca rau. Sper si tu sa fii de partea noastra si sa ne ocrotesti.

Driiiing, Driiiing! Suna telefonul. Era Mirela . A spus ca vine la ea.

Dupa ce a vorbit   la telefon , Elena,s-a dus si a luat prastia din gradina. Nimeni nu stie unde a pus-o. Nimeni nu a mai gasit-o vreodata. Si- a pus inima de piatra la o parte si au inceput sa-i placa animalele, a inceput sa le iubeasca. De atunci,Elena s-a hotarat sa ocroteasca animalele. Ele sunt prietenele omului.

Carina Alempi, cls. a IV-a A

"Rapsodii de primavara"

Elevii claselor a III-a A si a III-a B au realizat un Proiect educational “RAPSODII DE PRIMAVARA” in cadrul caruia copiii au cules si au prezentat informatii despre evenimentele importante ale lunilor de primavara, au confectionat : oua din ghips, fluturasi si flori din gartie, iepurasi din material sintetic. In cadrul aceluiasi proiect elevii au pictat, au cantat, au particpat la CARNAVALUL PRIMAVERII , au vizitat Muzeul de Stiinte ale Naturii si au fact o drumetie la Gradina Zoologica. 

VI A in Apuseni

Noi, cei din clasa a VI a A, am petrecut 3 zile (6-8 mai 2011) de poveste in Muntii Apuseni, la pensiunea Poarta Zmeilor. Peisajul de acolo este extraordinar iar gazda-ghid, domnul Ioan Florea, ne-a introdus in lumea de basm a zmeilor, a balaurilor si a ascunzisurilor acestora din muntii Trascau, masivul Bedeleu. Vineri seara, dupa drumetia in Cheile Turzii, am povestit cele mai ciudate bancuri la lumina si caldura unui binevenit foc de tabara.  Drumetia de sambata la cascada Daldina (cadere de 50 metri), la Huda lui Papara, la manastire si la “mutatura” ne-a facut parca mai veseli si mai increzatori in propriile forte.Am adoptat si un pui de soim pe care l-am gasit in chei. A fost botezat "Will" si dupa ce a facut traseul in chei impreuna cu noi, l-am dus la Salvamont de unde a fost preluat in buna stare de "pasarari". 

Sambata seara a inceput “noaptea jocurilor” care a durat pana pe la ora 3 dimineata cand deja cocosii din Salciua isi faceau cunoscuta prezenta. Am incheiat excursia duminica, odata cu “shopping-ul” de la targul de duminica din comuna si cu vizita salinei din Turda.  Totodata, ca sa nu le mai dam parintilor bataie de cap cu pusul mesei, ne-am dres stomacul cu pizza, suc si prajitura la cofetaria-restaurant “Dana” din Turda. Asteptam cu nerabdare urmatoarea excursie.(prof.Diana Pitea, dirigintele cls. a VI-a A)

Prima compozitie DJ Control

Dj Control-Drop the pressure by Dj Control

Denis Sita din clasa a VIII-a A, numit in domeniu DJ Control, a devenit o figura cunoscuta prin scoala noastra si nu numai. Petrecerile la care a asigurat muzica mixand au fost dintre cele mai reusite. Mai mult, Denis a mixat si la cateva party-uri la unul dintre cluburile cunoscute din Tg-Mures. Zilele acestea a aparut si prima sa compozitie proprie pe care va invitam sa o ascultati. Iar lui Denis ii dorim mult succes si, cine stie, peste ani poate il gasim prin topurile dance!

Photos by Ioana   Pentru amanunte puteti accesa si   http://dj-control.blogspot.com/

Ziua Europei

Clasa a IV-a A(inv Rusu Zita Kamelia) a marcat Ziua Europei intr-un mod inedit.Proiectul educational ,,Mega cartea Uniunii Europene’’ a fost demarat în anul şcolar trecut în cadrul Proiectului Naţional ,,Dincolo de curriculum’’, ediţia a II-a, de la Oradea. Atunci elevii clasei au realizat câteva pagini din această carte lucrând în perechi.

În acest an şcolar au finalizat cartea lucrând paginile rămase individual. La baza realizării a stat documentarea si creativitatea, rezultatul muncii colective fiind ceva util şi estetic . 

                           

Sa mai si radem: sezonul nuntilor!

Rugaciune pentru Maica Sfanta

 Maică Sfântă             

         

Maică Sfântă, Preacurată

Revarsă-ţi mila bogată,

Peste sufletu-mi rebel

Şi fă-mi lumină în el.

Dă-mi Măicuţă lacrimi multe

Să-mi plâng faptele urâte,

Pe care le-am săvârşit

Cu-ndârjire pe pământ.

Şi dintr-un copil rebel

Fă, Maică, un mieluşel.

Să-L slăvesc neîncetat

Pe Cel Care viaţă mi-a dat.

Rugăciune

Dumnezeule Preasfinte,

Fiule-dulce Cuvinte,

Duhule-alb porumbel

Vino-n al meu sufleţel.

Şi revarsă-n el iubire,

Răbdare, multă tărie,

Să-mi port crucea cu credinţă

Gândind la a Ta biruinţă.

Să mă bucur cu mult drag

Pentru binele ce-l fac

Iar pentru faptele rele

Dă-mi lacrimi să mi le spele.

Pe părinţi să îi cinstesc

Cât pot să nu-i necăjesc

Că în lacrimi şi suspine

Ne cresc, Doamne, pentru tine.

Serafim Hancu, cls. a IV-a A

ANYÁK NAPJA

Az anyák napja világszerte megünnepelt nap, amelyen az anyaságról emlékezünk meg.

Az anyák megünneplésének története az ókori Görögországba nyúlik vissza. Akkoriban tavaszi ünnepségeket tartottak Rheának az istenek anyjának, és vele együtt az édesanyák tiszteletére. A történelem során később is voltak olyan ünnepek, amikor az anyákat is felköszöntötték.

A legtöbb országban ez az ünnep májusra, ezen belül a legtöbb helyen május második vasárnapjára esik. Nálunk május első vasárnapján ünneplik, de mivel idén május 1. vasárnapra esett a legtöbb templomban ma tartottak ünnepi műsorokat az anyák köszöntésére.

Ebből az alkalomból iskolánk néhány diákja szavalt és énekelt a Ludas utcai református templomban.

Dintr-un cartitor, intr-un bun crestin

Motto: Dar omule, tu cine eşti care răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Oare făptura va zice Celui ce a făcut-o: De ce m-ai făcut aşa?

            Era o zi frumoasă de vară. Aerul avea limpezime de izvor, iar copacii îşi plecau crengile sub rodul îmbelşugat.

          A sosit vacanţa cea mult aşteptată. Eu împreună cu fraţii mei am plecat la bunici. Mare ne-a fost bucuria când am aflat că avem un vecin nou, probabil un viitor partener de joacă.

 Am rugat-o pe bunica să ne spună câteva lucruri despre el: cum arată, cum îl cheamă, câţi ani are şi cum putem să-l întâlnim. Spre mirarea noastră, în ochii bunicii au apărut lacrimi. Ne-a spus că a aflat de la mama lui că suferă de o boală gravă care îl ţintuieşte la pat. M-am întristat şi în sufletul meu creştea dorinţa de al întâlni.

 În orice lucru la care o ajutam pe bunica mintea îmi era mereu la noul vecin. Spre seară, când fraţii mei erau alături de alţi copii la joacă, am luat câteva fructe din livadă, unbucheţel mic de flori şi cu inima strânsă am pornit spre casa vecină.

M-a întâmpinat o doamnă cu chipul blând. I-am spus cine sunt şi că aş dori să-l cunosc pe fiul dânsei. Cu multă ospitalitate m-a condus într-o odaie mică, luminoasă. În pat era întins un băieţel de vârstă apropiată cu a mea. Avea chipul întunecat, privirea încruntată. Nu părea bucuros de vizita mea.

- Bună! Sunt Paraschieva, nepoata vecinei tale. Ţi-am cules câteva fructe proaspete şi flori parfumate. Aflând de la bunica despre tine, am vrut să

Votati-o!!!

http://www.asociatie.adrianenache.ro/

Votati-o si sustineti-o pe CARMINA COTFAS TG MURES (10 ANI) PT O POZITIE MAI BUNA IN TOPUL ACESTUI CONCURS DE MUZICA USOARA PT COPII.MULTUMESC PT INCREDERE SI PT VOT!Dati votul pe link-ul de mai sus!

S-a născut în oraşul care le-a dat muzicii româneşti pe Eva Kiss şi Sanda Ladoşi şi asta o ambiţionează pe Carmina Cotfas să nu renunţe la visul ei de a reprezenta cândva cu cinste oraşul trandafirilor, aşa cum mai este numit Târgul Mureş. Pasionată de muzică, Carmina a început să cânte încă de cînd avea 6 ani, când a participat prima dată la un concurs muzical pentru copii desfăşurat în oraşul ei.  A fost primul pas şi, se pare, făcut cu dreptul căci micuţa artistă, care a obţinut atunci locul I,  a continuat să cucerească publicul în concursurile muzicale din diferite oraşe: Bârlad – Festivalul Ghiocelul de Argint”, unde în 2011 a obţinut menţiune şi premiul special al postului de Radio Iaşi, concursul “Olimpiada copiilor”, unde a primit un premiu special,  dar şi în spectacolele în care a evoluat alături de alţi copii talentaţi. Se bucură de invitaţia pe care a onorat-o în emisiunea “Lumea Copiilor” de la Radio Târgu Mureş şi recunoaşte cu sinceritatea specifică vîrstei că este ambiţioasă. “Îmi place mult muzica şi, chiar dacă nu am încă un sac de premii, nu am să renunţ la muzică”, declară Carmina. Carmina învaţă la Şcoala “Dacia”, fiind elevă în clasa a IV-a, dar se pregăteşte în paralel, luând ore de canto cu profesorul Marian Someşan de la liceul de artă din localitate. Copila studiază şi pianul împreună cu profesoara Liliana Teodorescu fapt care dovedeşte pasiunea şi talentul muzical. Născută pe 22 aprilie, Carmina este un “taur” ambiţios şi dorinic de a dovedi că talentele din provincie nu sunt cu nimic mai prejos decât cele născute în capitală. Carmina are însă o dorinţă care depăşeşte înălţimea vârstei pe care o are, dar la ambiţia pe care o are, nu ar fi de mirare ca micuţa artistă s-o pună în aplicare. “Promit ca nu am să dezamăgesc, voi face tot posibilul ca oraşul Tg Mureş să mai dea o voce bună ca cea a  Evei Kiss sau a  Sandei Ladoşi. Le doresc succes tuturor copiilor selectaţi şi îi consider prieteni având în vedere că ne leagă aceeaşi pasiune: muzica şi dorinţa de a da celor din jur momente de fericire şi beatitudine”, a declarat Carmina Cotfas.
O puteti vedea cantand accesand :
http://www.youtube.com/watch?v=TdZnY8fItk4&feature=player_embedded#at=123

Kitüntetett ünnepség

Április 17-én, vasárnap délután került sorra a 41. Országos Mikes Kelemen Magyar Nyelv és Irodalom Tantárgyverseny megnyitójára Marosvásárhelyen a Kultúrpalotában.

Nagy öröm és megtiszteltetés számomra, hogy ott lehettem, részt vehettem a versenyen. Ötödikes korom óta érdeklődésem középpontjában volt a magyar nyelv és irodalommal való foglalkozás. Mindig részt vettem az iskolai, megyei versenyeken. Gyakran jó helyezést értem el, de azt, hogy az országos versenyre eljussak, csak álmodni mertem. Kissé mindig irigyeltem az előttem nagyobb osztályba járó tanulókat, akiknek ez sikerült, pl. Demeter Esztert, Dóczi Orsolyát, Fodor Vanesszát. Csak elképzelni tudtam, hogy milyen érzés országos versenyeken részt venni.

Mikor megtudtam Fülöp Ilona magyartanárnőmtől, hogy harmadik lettem a megyein 9,60-as médiával, már röpködtem az örömtől, gondoltam így talán én is részt vehetek az országos versenyen.

Persze ez nekem több munkát jelentett, több feladatot, tanulást, szövegszerkesztést, de én ezt örömmel vállaltam. Örültem, hogy részt vehetek a megmérettetésen. Kissé

Voinicei... la concurs!

Elevii claselor a III-a A şi B conduse de înv. Eugenia Turdean şi Florina Romanţi, alături de colegii lor puţin mai mari din clasele a IV-a A şi B îndrumate de înv. Zita-Kamelia Rusu şi Florentina Muntean au participat la Concursul Naţinal ,,Voinicel’’, ediţia aprilie 2011, în cadrul Proiectului Educaţional ,,Voinicel’’.

Concursul a constat într-un test-grilă cu întrebări din limba română şi matematică.

Premierea celor merituoşi şi înmânarea diplomelor s-a făcut vineri 29 aprilie 2011 în prezenţa d-nei director, prof. Codruţa Băciuţ .D-na director şi-a exprimat bucuria că un număr mare de elevi s-au prezentat la acest concurs şi a felicitat toţi participanţii care s-au implicat în acest proiect: elevi şi cadre didactice îndrumătoare.

Vesnicia s-a nascut la sat

Într-o zi de primăvară de o strălucire aparte, o zi din Săptămâna Luminată, prin amabilitatea doamnei director de la Muzeul Etnografic din Reghin, doamna Maria Borzan, Cercurile reunite de limba şi literatura română din cele două şcoli, respectiv Şcoala Generală Nr.2 şi Gimnaziul „Mihai Viteazul” şi-au desfăşurat activitatea în spaţiul mirific al muzeului care, aşa cum afirma doamna Maria Borzan, este un sat în miniatură.

        Invitata noastră de suflet a fost Sorina Bloj, cantautoare, poetă, director al Casei de Cultură a Tineretului "G.Enescu" din Reghin.

          Această activitate a Cercului a venit ca o continuare a unei excursii la Lancrăm, unde elevii au avut posibilitatea să recompună atmosfera vremurilor din „Hronicul şi cântecul vârstelor”. Şi, pentru că genericul activităţii a fost „Veşnicia s-a născut la sat”, sintagmă preluată din poezia „Sufletul satului”, şi de data aceasta Lucian Blaga „a fost printre noi”. În decorul fascinant al satului de la muzeu, în faţa bisericuţei „Sfântul Ioan Botezătorul” ne-am întâlnit cu toţii pentru a aduce un elogiu satului tradiţional românesc, evocând aspecte ale acestuia ilustrat în lirica lui Lucian Blaga, Octavian Goga şi George Coşbuc, adăugând şi versuri ale poeţilor Vasile Alecsandri, Ion Minulescu şi alţii.

           
Am pornit în demersul întâlnirii noastre de la ideea de tradiţie ca memorie organică, afectivă, ca memorie-obicei, evidenţiind faptul că locul tradiţiei este satul. Satul românesc se bazează pe un lung sistem de tradiţii. Am considerat că nicăieri nu este mai bine conservată tradiţia decât într-un muzeu etnografic. Astfel, am şi motivat alegerea spaţiului pentru activitatea noastră. Despre „veşnicia satului” le-a rostit