Alex Maior este pasionat de fotografia de buna calitate. Zilele acestea a gasit intre pozele din arhiva sa unele facute in 2007, la Venetia. Pentru ca ni s-au parut foarte reusite vi le supunem atentiei. Si pentru ca cea mai buna semnatura pentru cineva care lucreaza cu aparatul foto este... o poza, adaugam si un instantaneu cu Alex din 2007, adica exact de pe vremea cand facea aceste poze cu o "sapuniera", vorba lui. Eu spun ca, cu putin ajutor la editare, arata chiar bine.
Etichete
- Activități
- Admitere liceu
- Anti Bullying
- Asociatia Parintilor
- Colaborari
- Compuneri
- Concursuri
- Consilierea parintilor
- Consiliul elevilor
- Contact
- Creatii
- Departamentul Financiar- documente utile
- Dezvoltare personala
- Divertisment
- Documente
- Evaluare Nationala
- Evenimente
- Excursii scolare
- Formulare excursii scolare
- Info Scoala
- Inscriere in invatamantul primar
- Instrucțiuni teste Covid
- Manuale digitale
- Materiale didactice
- monden
- Ne mândrim cu ei!
- Orar
- Psihologie
- Referate
- Regulament De Ordine Interioara
- Săptămâna Verde
- Structura anului scolar
- Zilele Şcolii
Pagini
marți, 31 ianuarie 2012
luni, 30 ianuarie 2012
Dealul Tiganului
soarele răsarea dintotdeauna
de după “dealul țiganului”
eram mirat fiecare dată
oare cum naiba răsare doar
de acolo
roată galbenă pufoasă
își mijea ochii veseli dinspre
pădurea de salcâmi
- mergem în livadă?
spuneau bujori veseli
iscoditori și etern mirați
întrebători
și pe bună dreptate
deasupra cartierul Gloria
livada sălbăticită
meri pădureți
pere amărui
iar toamna castane rumene
cu pielea de mahon
lângă livadă zidul de beton cenușiu
cimitirul
stăpânea jumătatea de deal
jumătatea cu pere dulci
partea cu mere mai puțin acre
mai ales cele din vârful crăcilor
nu trebuie decât să sari gardul
și apoi
duminică, 29 ianuarie 2012
“Doi romantici incurabili” la American Corner
Today, January 27th, our students led by teacher Diana Pitea, have participated to an activity at the American Corner in Targu Mures, dedicated to our Romanian poet Mihai Eminescu and to the American poetess Emily Dickinson, contemporary to Eminescu.
The students recited poems in English and Romanian, as a contest with students from Tudor Vladimirescu Gymnasium, led by teacher Dana Raduly. At the end, the students had to compose some original poems which ended up to be very funny. Since it was a contest, the jury had to decide the winner; the students performed so well that this decision was too difficult, so the jury decided that all the contestants deserve the first prize.
Congratulations and we are looking forward to participate at the next activity organised by Mrs Alina Fokt at the American Corner.
prof.Diana Pitea
Elevii scolii noastre, indrumati de prof. Diana Pitea, au
fost din nou “la inaltime”, de data aceasta la American Corner din cadrul Bibliotecii Judetene Mures,
unde s-au intrecut cu cei de la Gimnaziul Tudor Vladimirescu, condusi de prof. Dana Raduly.
Echipajul scolii noastre, format din eleva
Lixandru Bianca (VIII A), si elevi din clasa a VII a A: Chiorean Tudor,
Moldovan Bianca, Sabau Diana, Tarsoaga Madalina, Kioran Cosmin, Manolachi Rares
si Toganel Theodor, au recitat poezii de Mihai Eminescu in limba engleza si
romana, iar apoi au recitat si au comentat poezii la prima vedere scrise de
Emily Dickinson (poeta americana contemporana cu Eminescu). Totul s-a terminat
intr-un mod amuzant prin compunerea unor poezii originale (putin spus).
Juriului i-a fost foarte greu sa decida, astfel incat toti participantii au
primit premiul I.
Felicitari si asteptam cu totii
urmatoarea activitate organizata de d-na
Alina Fokt de la American Corner, fosta eleva a scolii noastre.
Canalul Suez
Canalul Suez, se afla la vest de Peninsula Sinai. Are o lungime
de 163 km , și lat de 300 m în cel mai îngust punct. Se afla în Egipt intre
orașele Port Said la Marea Mediterana și
Suez la Marea Roșie. Canalul permite
trecerea în ambele direcții a navelor
între Europa și Asia. Înainte de deschiderea canalului în 1869, bunurile erau transportate
între Marea Mediterană si Marea Roșie pe
pământ.Canalul nu are ecluze, deoarece nu există diferențe de înălțimi. Permite
trecerea navelor cu deplasament de până la 150.000 de tone. Pot trece navele cu
până la 16 m , și există planuri de a mări acest pescaj la 22 m până în 2010,
pentru a permite trecerea superpetrolierelor. De obicei, trei convoaie
tranzitează canalul zilnic, două către sud și unul către nord. Trecerea durează între 11 și 16 ore, cnerate
de nave.Din 1980 s-a deschis un tunel pe sub canal, și începând cu 1999,
canalul este traversat de o linie de înaltă tensiune.În 1915, cînd canalul Suez devine teatrul
operaţiunilor militare şi era supus atacurilor din partea turcilor, Anglia îşi
concentrează în zonă peste 300 mii soldaţi, iar în canal, nave militare. Cu
toate că Anglia şi-a transferat o parte din potenţialul naval în regiunea
capului Bunei Speranţe, continuând să primească sprijin prin intermediul
canalului Suez, după finisarea războiului mulţi militari englezi menţionau că
canalul nu are o importanţă vitală pentru Anglia, că calea pe la capul Bunei
Speranţe a devenit mult mai eficientă, datorită creşterii numărului de nave
maritime cu viteză mare şi a posibilităţilor de apărare mai eficientă în
comparaţie cu canalul Suez, unde se pot concentra submarinele germane.
In acea luna, Egiptul a preluat controlul canalului si l-a redeschis pentru
navigatia comerciala. Zece ani mai tarziu, Egiptul a inchis din nou canalul in
urma Razboiului de sase zile si a ocupatiei de catre Israel a
Peninsulei Sinai.
Timp de opt ani,Canalul a ramas inchis pana
cand presedintele egiptean Anwar el-Sadat l-a redeschis in
1975, dupa discutiile privind incheierea unei paci cu Israelul.
O
MICA POVESTIOARA DESPRE CANAL
Nu vom
şti niciodată cine a avut pentru prima oară ideea săpării unei căi interioare
de transport pe apă. Oamenii au beneficiat totdeauna de aportul unei bogate
imaginaţii; le-au lipsit numai mijloacele tehnice şi materiale cu care să-şi
materializeze visele. Când le-au avut, şi-au extins aria preocupărilor
constructive la lucrări de mari dimensiuni din domeniul transporturilor: bazine
portuare, faruri, drumuri şi canale navigabile. Probabil realizarea întinselor
reţele de irigaţii le-a dat îndrăzneala necesară de a încerca să aducă unele
corecturi reliefului stabilit de zei. Primei mari organizaţii statale din
istorie, Egiptului, îi aparţine gloria realizării primului
canal navigabill ce va intra deopotrivă în istorie şi legenda,Canalul
de Suez. Oamenii aveau mai puţină frică de tâlharii care
împânzeau drumurile din Fenicia şi Egipt până în legendara Chină, decât de
apele greu de stăpânit ale mărilor şi oceanelor. Totuşi, însuşirea tehnicii
cabotajului ( navigaţia de coastă), îmbunătăţirea construcţiilor de
nave şi mai ales eficienţa transportului naval i-au determinat pe neguţători să
prefere din ce în ce mai mult traseul pe apă. Tentat de câştigurile obţinute
din tranzitul şi schimbul de mărfuri, faraonul egiptean Nechao II
începe săparea Canalului de Suez, probabil în anul 590 î.Hr.,
lucrare pe care o termina dupa circa 80 de ani regele persan Darius devenit
intre timp stapan al Egiptului.
Raluca Scridon, cls. a VII-a B
Bibliografie:
*** , Egipt, Editura "Adevarul Holding", Bucuresti, 2010, p.250-260
Bibliografie:
*** , Egipt, Editura "Adevarul Holding", Bucuresti, 2010, p.250-260
Povestea fratilor Lumiere si cinematografului de ieri
Povestea cinematografului incepe odata cu nasterea celor care l-au creat.Prin cei care l-au creat ma refer la Augut Lumiere si Louis Lumiere.Amandoi s-au nascut in orasul Besancon pe data de 18 octombrie 1862, respectiv 5 octombrie 1864.Ei sunt un exemplu de colaborare intre frati.Fiecare avea ,insa, alte preocupari:August era biolog,iar Louis se ocupa de avioane(insa asta numai prin primul razboi mondial).Pana atunci,Louis lucra in laboratorul tatalui sau ,Antoine Lumiere,reusind sa iventeze la varsta de 17 ani ,prin 1879, tatal cinematografului, un aparat care permitea realizarea fotografiei instantenee.
Pentru fratii Lumiere,anul 1895 a insemnat cea mai important an deoarece au deschis o fabrica de aparate foto si au inventat aparatul cinematografic,care insa era 2 in 1:un aparat care filma si unul care proiecta.Fratii Lumiere au denumit acest aparat ''Cinematographe".In timp ce acesti doi frati realizau filmul
„La sortie des Usines Lumière“ ,altii au incercat sa desparta „Cinèmatographe“ intr-un aparat diferit care filmeaza si altul care proiecteaza.
Apoi ,pe 28 decembrie , la cafeneaua „Grand Café“ acestia prezinta un film de 35 secunde intitulat '' Sosirea unui tren in gara''.Tot pe 28 decembire 1895 se infiinteaza o noua industrie: industria cinematografica.In 1896 este infiintata '' Universitatea Cinematografica" de la Lyon.
Intre 1898 si 1902,Gheorghe Marinescu realiza mai multefilme stiintifice pentru depistarea tulburarilor manifetate in mers la bolnavi, devenind astfel primul om care a folosut cinematografia in cercetarea stiintifica.Insa, prima poiectie in Romania a avut loc in 1896 la Bucresti.
Fratii Lumiere au inventat in 1904 placa fotografica autocroma,cu ajutorul careia se perfectioneaza fotografia colora.In 1907 se initializeaza primul cinematograf improvizat in arena circului "Sidoli" de la Iasii.Insa ,prima sala adevarata de cinematografie se deschide in 1909 la Bucuresti.Intre 1920 si 1935, romanii incearca sa dezvolte cinematografia simpla in cea in relief.Insa ,aceasta inventie a fost facuta tot de fratii Lumiere, abia dupa 15 ani ,cand au reusit sa instaleze aceasta cinematografie pe un aparatt.
Desi fratii Lumiere au murit in 1954,respectiv 1948(in ordinea nasterii,August,Louis)oamenii nu au incetat sa dezvolte aceasta industrie.
Bibliografie:
http://www.gds.ro/Cultura/2010-02-06/Fratii+Lumi%C3%A8re,+inventatorii+cinematografului
Mihai Frunza, cls. a VII-a B
Turnul Eiffel
Turnul Eiffel,
numit dupa inginerul care a proiectat acest turn, initial a fost construit
pentru Expozitia Universala de la Barcelona 1888, dar acest proiect a fost
refuzat deoarece era prea scump si bizar.La Expozitia Universala de la Paris
1889, Gustave Eiffel a primit insa aprobarea pentru a-l construi.Inginerul
Gustave Eiffel nu era un necunoscut, mai avea alte creatii impresionante.Una
dintre acestea este structura metalica a Statui Libertatii.O alta creatie este
Grand Hotel Traian, situata chiar in Romania, mai exact la Iasi.Una dintre cele
mai importante creatii ale sale este Podul Eiffel care este podul feroviar
de peste Prut.
Peste 50 de ingineri au creat
peste 5300 de desene ale componentelor necesare pentru proiectarea turnului.In
numar de 18 000, componentele turnului au fost fabricate in diferite ateliere,
si asamblate la locul constructiei.Desi proiectantii au fost in numar asa de
mare, muncitorii au fost in numar mult mai mic, si anume 300.Constructia
acestui turn era foarte periculoasa, dar cu toate acestea un singur om si-a
pierdut viata in timpul constructiei.
Constructia a inceput in anul 1887 si s-a sfarsit pe 31 martie 1889.
Turnul cantareste
aproximativ 10 000 de tone.In vremea constructiilor turnului, acesta era cea
mai inalta cladire din lume avand circa 312 metrii.In timpul construictiilor,
multi oameni au protestat impotriva construirii acestui turn.Cu toate acestea,
desi turnul a primit aprobare doar pentru 20 de ani, mai este in picioare si in
zilele noastre.
In timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial, francezii care au taiat cablurile lifturilor, s-au asigurat ca
Hittler va trebui sa urce toate cele 1665 de scari pentru a ajunge in varful
turnului.
Pentru a evita ruginirea turnului,
acesta a fost dat cu o vopsea care a protejat turnul.Inginerul Gustave Eiffel a
gravat pe turn numele a 72 de personalitati franceze.
In timpul noptii, imaginea este
magnifica deoarece turnul este acoperit cu mii si mii de beculete.
Bibliografie :
Claudiu Fodor, cls. a VII-a B
sâmbătă, 28 ianuarie 2012
Thomas Edison si becul
Thomas Edison s-a nascut 1847, in orasul
Milano.A urmat doar trei luni de scoala deoarece profesorul il considera
inapoiat mintal. El este considerat un
genial inventator, care a contribuit la progresul tehnic al intregii umanitati.
N-a fost un filosof al stiintei, ci un participant inzestrat, care a inventat
becul, gramofonul sau microfonul. El era considerat un “vrajitor” care a
realizat “minuni” tehnice precum o masina vorbitoare, lampa electrica in loc de
lumanari si un telefon perfectionat. Cea mai originala inventie a fost
fonograful, dar cea mai importanta pentru toata lumea a reprezentat-o
realizarea becului electric, in anul 1879.
Inainte ca Edison sa
inventeze becul, la Paris
se foloseau lampi cu arc electric pentru iluminatul strazilor. La numai doi ani
dupa inventia lui Edison in 1881,Werner von
Siemens a construit prima fabrica de becuri. In 1882 compania lui a inceput sa
produca electricitate pentru casele din New
York , si din acel moment electricitatea folosita in
scopuri casnice s-a raspandit rapid in toata lumea. Inventia becului sau a
lampii cu incandescenta a fost precedata de incercari remarcabile. Becul
electric a functionat de-a lungul anilor. In 1898, germanul Auer von Welsbach a
descoperit faptul ca osmiul, un metal cu temperatura de topire foarte ridicata,
constituie un material ideal pentru reproducerea luminii zilei. Soclul baionetă a fost introdus în 1884, iar
soculul filetat a caracterizat de
la început becul lui Edison .
In 1905, germanii au introdus
filamentul din tantal, iar peste cativa ani pe cel din wolfram.
In 1906 renumitul Imparat al Academiei de Stiinte din Suedia il
premiaza pe Edison cu o medalie de aur pentru
inventiile sale in fonografie si becul cu incandescenta.
In ultimii ani iluminatul electric s-a dezvoltat, prin aparitia
lampii cu halogeni. Becul lui Edison
transforma lumina doar 20 % din energia electrica consumata, restul fiind
imprastiata sub forma de caldura. Noile becuri emit lumina calda, placuta,
obtinuta printr-un adaos de trei coloranti diferiti in stratul luminescent.
Chiar daca nici una din inventiile lui Edison
nu a fost de o insemnatate covarsitoare trebuie retinut faptul ca el nu a
brevetat un singur dispozitiv, ci peste o mie. Este un motiv pentru care
trebuie considerat mai important decat alti inventatori.
Almasan Andreea
Cls. a VII –a B
vineri, 27 ianuarie 2012
“Pen Pal Club” at School Number 2 / Pen Pal Club la Scoala Generala Nr. 2
School Number 2 has been invited- and wants to participate- to build a
friendship bridge with Thompson Brook School from Avon ,
Connecticut , U.S.A, a school with Vth and VIth graders.
This partnership will begin in a short
time- during this semester- and our students will have the possibility to write
in English to students the same age as they are, from the United States,
developing through this their vocabulary, their all-round education, and at the
same time finding friends.
The programme is addressed to Vth,
VIth and VIIth graders from our school and the ones that shall “break the ice” are our VIIth graders A and
B.
Mihaela Fodor, (works for Youth
Services in Avon)- who made this possible and we thank her – liked our school
blog a lot.
During the next weeks, we will receive
friendship letters to which I am convinced that many students from our school
would love to answer.
Let’s not allow language to be an
obstacle in finding real friends.
Below you can see some children from
Thompson Brook School during activities
such as project making and a visit to a museum.
English teacher Diana Pitea
Scoala Generala Nr. 2 a fost invitata -si doreste- sa construiasca un pod de
prietenie cu Thompson Brook School din
Avon , Connecticut , U.S.A., o scoala cu elevi de clasele V-VI.
Parteneriatul va incepe in scurt
timp- pe parcursul acestui semestru- iar elevii nostri vor avea posibilitatea
sa corespondeze in limba engleza cu copii de aceeasi varsta din Statele Unite,
dezvoltandu-si astfel atat vocabularul cat si cultura generala si totodata
legand prietenii care pot fi durabile.
Programul se va adresa copiilor din
clasele V-VII din scoala noastra, iar pentru inceput cei din clasele a VII a A si B vor “sparge gheata”.
D-nei coordonator de programe
Mihaela Fodor (School Counselor in districtul Avon) - care a facut ca acest lucru
sa fie posibil si ii multumim pe aceasta cale - i-a placut foarte mult si blogul
scolii noastre.
In urmatoarele saptamani vom primi
invitatii de prietenie la care sunt convinsa ca multi elevi din scoala vor dori
sa raspunda cu drag.
Haideti
sa nu lasam limba sa fie un obstacol in calea unor posibile relatii de
prietenie.
Mai
sus ii puteti vedea pe cativa copii de la Thompson Brook School in timpul unor
activitati de realizare de proiecte, si vizita la muzeu.
Prof. Diana Pitea
Iata si un model
Dragi elevi din clasele V-VII,
impreuna cu prietenii noi din Conneticut, am decis sa incepem sa scriem scrisorelele catre “pen pals”. Va rog sa le scrieti, sa adaugati o fotografie cu voi si sa le puneti intr-un plic nesigilat. Mi le veti da mie pana cel tarziu in data de 3 februarie 2012, iar eu le voi trimite intr-un colet catre scoala Thompson Brook. Am scris o scrisoare ca model pentru a va descurca mai usor. Puteti include orice alte informatii, si daca doriti, puteti sa scrieti adresa voastra de acasa la sfarsitul scrisorii, in limba romana, pentru ca ei sa va poata scrie si sa va trimita si acasa scrisori.
Prof. Diana Pitea
Dear pen friend,
my name is Ana and I am 14 years old. I am in the VIIth grade at School Number 2 in the town Targu Mures, Romania. I like dancing, reading, listening to music and playing basketball. I have a brother in the Vth grade at the same school. His name is Daniel.
During the summer holiday which lasts from the middle of July until the middle of September, I stayed at my grandparents in a village near here and I also went to the Black Sea with my parents, for a week, here in Romania. During the winter holiday, which lasts 3 weeks, I stayed at home with my family and at Christmas I went with my friends to the teachers’ homes and we sang Christmas carols.
I am very happy that our schools began this partnership because I will finally be able to use my English “for real”. Please excuse some of the spelling mistakes that I shall make; our English teacher will correct some of our letters but she told us that she will not have enough time to
O iarna plina de minuni
Este
o iarna grea, dar frumoasa. Parca simt
mirosul de ger proaspat si scartaitul omatului sub picioare. Fulgii parca se joaca
in zborul lor rapid. Copacii dantelati danseaza si ei in zborul elegant al
diminetii reci de iarna. Cristalele sclipitoare ale fulgilor iti iau ochii in
jocul lor vesel si zburdalnic. Afara ninge atat de frumos, incat nu poti sa te
abtii sa nu iesi sa te joci , sa te dai cu sania si sa te distrezi. Iarna
ti-aduce bucurie, cadouri si in special Sarbatori. Afara se vad copiii cum se
joaca in neaua cea pufoasa lasata de norii plumburii. Casele impodobite cu omat
cristalin dorm sub acoperisurile aranjate cu ghirlande colorate si sclipitoare.
Aceasta iarna minunata va ramane
intotdeauna, mai ales sufletul copiilor.
Loredana Ianos ,
cls. a VII-a B
Cateva dintre lucrarile de la ora de desen ale elevilor din a V-a B
Se stie ca principala calitate ceruta la orele de educatie plastica este imaginatia. Cei din clasa a V-a B nu duc lipsa de asa ceva, iar orele tinute de prof. Dafin Cozma sunt menite sa ii motiveze a da frau liber acesteia.
miercuri, 25 ianuarie 2012
Formarea Transilvaniei
Apariţia şi
organizarea voievodatului Transilvaniei este rezultatul cristalizării
relaţiilor feudale pe teritoriul de astăzi al patriei noastre. Voievodatul, ca
organizare a puterii centrale, este o instituţie specifică statelor medievale
româneşti, o creaţie care îşi are începuturile în secolul al IX-lea. Formarea
voievodatului Transilvaniei reprezintă unificarea formaţiunilor politice
prestatale, cunoscute în sec. al IX-lea - al XI-lea, sub autoritatea unui
voievod. Acest proces de unificare cunoaşte două etape: una a voievodatelor
româneşti şi a doua, care începe o dată cu cucerirea Transilvaniei de către
regalitatea maghiară.
Etapa voievodatelor româneşti. Originea voievodatului Transilvaniei trebuie căutată în împrejurările sec. al IX-lea, când sunt pomenite în izvoarele narative formaţiunile prestatale româneşti ale lui Glad, Menumorut şi Gelu, urmate, pe la sfârşitul sec. al X-lea şi începuturile sec. al XI-lea, de alte două voievodate, unul în mijlocul Transilvaniei- cu centrul la Alba Iulia, iar al doilea în Banat, având cetatea de scaun la Morisena. Aceste două voievodate înglobau teritoriile fostelor voievodate, fiind mai întinse decât cele precedente, mai bine organizate şi mai bogate. Săpăturile arheologice au scos la iveală şi alte cetăţi, ca Ţeligrad, Moigrad şi Moreşti. Izvoarele narative ne dau informaţii despre organizarea internă a voievodatului bănăţean, precum şi despre legăturile economice, politice şi religioase cu Bizanţul. în această etapă voievodatele româneşti, ca formaţiuni prestatale, evoluează de la voievodatele de mai mică întindere spre voievodatele mai întinse şi mai bine organizate, adică spre o organizare statală, aceea a unui singur voievodat.
Voievodatul după cucerirea Transilvaniei de către regalitatea maghiară.
Evoluţia voievodatului Transilvanieie trece într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu cucerirea sa de către regatul feudal maghiar, dar mai cu seama din a doua jumătate al sec. XI-lea. Acum, spre deosebire de perioada precedentă, penetraţia maghiarilor se desfăşoară sistematic în condiţiile în care regalitatea organizează statul după modelul societţii medievale apusene. Cucerirea Transilvaniei se afec treptat prin anexarea cetăţilor de apărare şi acţiunea de organizare a comitatelor, unităţi politico-administrative corespunzătoare judeţelor. Ele se organizează pe măsura înaintării din direcţia nord-vest, începând cu Bihorul, continuând cu Crasna şi Dăbâca, până târziu, în a doua jumătate a sec. al XIII-lea.
Regalitatea maghiară a încercat să înlocuiască voievodatul cu forma de organizare a principatului, voievodul cu un principe. Documentele pomenesc în fruntea Transilvaniei un principe, o demnitate care, în raport cu tradiţia înrădăcinată a voievodatului, nu s-a dovedit viabilă. timp îndelungat, între anii 1113 şi 1176 documentele nu mai pomenesc nici principi, nici voievozi, dovadă a frământărilor care au avut loc în acest răstimp. în 1176 este pomenit Leustachiu voievodul, ceea ce a însemnat că regalitatea maghiară a fost obligată să revină la vechea formă de organizare românească. Vechea instituţie voievodală a fost transformată şi adaptată intereselor puterii regale maghiare. Voievodatul, ca formă de organizare, simbolizează autonomia faţă de regalitae şi perpetuarea unei instituţii politice specific româneşti.În fruntea Transilvanieie era un voievod având putere de suveran. demnitatea voievodală o exercitau adeseori adevărate dinstii, care aveau tendinţa de a se constitui într-o domnie separată de Ungaria. Astfel, voievozii Roland Borş şi Ladislau Kan îşi asumă la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul sec. al XIV-lea largi prerogative. Ultimul şi-a constituit o adecărată curte în cetatea de la Deva; el înccheie înţelegeri cu suveranii străini şi se opune regalităţii maghiare, exercitând atributele unui stat autonom care stăpânea cetăţi, oraşe şi domenii.
Menţinerea formelor autohtone de organizare. Rezistenţa românilor faţă de tendinţa regalităţii de organizare a voievodatului în forme ale feudalităţii apusene s-a manifestat prin menţinerea cnezatelor, voievodatelor şi a ţărilor româneşti în teritoriile mărginaşe. Astfel voievodatul, ca formă de organizare românească, continuă să existe; de exemplu, voievodatul Maramureşului. Acesta ne apare în sec. al XIV-lea puternic individualizat, în luptă cu regalitatea maghiară, care căuta să impună comitatul în locul voievodatului. Organizarea socială românescă se menţine în Ţara Haţegului, în Almaş şi în Ţara Făgăraşului. În sec. al XIII-lea Ţara Haţegului a fost integrată formaţiunii prestatele a lui Litovoi, iar Ţara Făgăraşului era în legătură cu Voievodatul lui Seneslau. Cnezatele, voievodatele şi ţările româneşti, în tot acest timp, îşi păstreayză autonomia lor politică, structura socială şi economică, în general formele specifice de organizare ale românilor. Ele sunt însă stânjenite în dezvoltarea lor de către regalitatea maghiară; când presiunea ajunge la apogeu, cnezii şi voievozii români trec la sud şi la est de Carpaţi, contribuind la formarea statelor medievale Ţara Românească şi Moldova. Treptat, românii nu mai participă la adunările de Stări (grupuri în care era organizată nobilimea), fiind excluşi astfel din viaţa politică.
Pe baza privilegiilor regale, decii şi saşii, aşezaţi alături de populaţia românească, s-au organizat politic, administrativ şi juridic. Aceste teritorii au rămas în afara autorităţii voievodale, constituind unităţi politico- administrative separate. Secui şi saşii manifestă tendinţe de lărgire a popriei autonomii, străduindu-se să obţină dreptul de a-şi alege conducătorii.
Aşadar, formarea voievodatului Transilvaniei a parcurs o evoluţie în timp, de la o primă etapă a voievodatelor româneşti la etapa organizării voievodatului ca instituţie autonomă, subordonată regalităţii. Voievodatul Transilvaniei, aşa cum îl cunoaştem în sec. al XIII-lea şi al XIV-lea, s-a organizat pornind de la civilizaţia autohtonă de la care a moştenit forma de organizare. Acesteia i s-au adăgat noi elemente de organizare politică şi administrativă, impuse de regalitatea maghiară.
Chiar în noile împrejurări, voievodatul Transilvaniei îşi păstrează autonomia politică în cadrul regatului maghiar, orientându-se tot mai insistent spre Ţara Românească şi Moldova. Mai mult chiar, Almaşul şi Ţara Făgăraşului, încă din sec. al XIV-lea, sunt stăpânite de domnii Ţării Româneşti. În secolul următor, Ştefan cel Mare va deţine, în Transilvania, Ciceul, cu 40 de sate şi Cetatea de Baltă, cu 7 sate. În sec. al XV-lea, voievodatul ajunge sub conducerea nobilimiii şi păturilor bogate privilegiate ale saşilor şi secuilor. Deşi românii sunt creatori ai avuţiei voievodatului. În autonomiile româneşti, în Ţara Haţegului, Ţara Făgăraşului sau în Banat şi Maramureş se menţin forme de organizare proprii, instituţii specifice româneşti. Românii continuă însă să se manifeste ca o forţă socială antifeudală în vremea răscoalelor ţărăneşti, iar prin cenzii lor constituie o forţă în lupta antiotomană.
Etapa voievodatelor româneşti. Originea voievodatului Transilvaniei trebuie căutată în împrejurările sec. al IX-lea, când sunt pomenite în izvoarele narative formaţiunile prestatale româneşti ale lui Glad, Menumorut şi Gelu, urmate, pe la sfârşitul sec. al X-lea şi începuturile sec. al XI-lea, de alte două voievodate, unul în mijlocul Transilvaniei- cu centrul la Alba Iulia, iar al doilea în Banat, având cetatea de scaun la Morisena. Aceste două voievodate înglobau teritoriile fostelor voievodate, fiind mai întinse decât cele precedente, mai bine organizate şi mai bogate. Săpăturile arheologice au scos la iveală şi alte cetăţi, ca Ţeligrad, Moigrad şi Moreşti. Izvoarele narative ne dau informaţii despre organizarea internă a voievodatului bănăţean, precum şi despre legăturile economice, politice şi religioase cu Bizanţul. în această etapă voievodatele româneşti, ca formaţiuni prestatale, evoluează de la voievodatele de mai mică întindere spre voievodatele mai întinse şi mai bine organizate, adică spre o organizare statală, aceea a unui singur voievodat.
Voievodatul după cucerirea Transilvaniei de către regalitatea maghiară.
Evoluţia voievodatului Transilvanieie trece într-o nouă etapă de dezvoltare o dată cu cucerirea sa de către regatul feudal maghiar, dar mai cu seama din a doua jumătate al sec. XI-lea. Acum, spre deosebire de perioada precedentă, penetraţia maghiarilor se desfăşoară sistematic în condiţiile în care regalitatea organizează statul după modelul societţii medievale apusene. Cucerirea Transilvaniei se afec treptat prin anexarea cetăţilor de apărare şi acţiunea de organizare a comitatelor, unităţi politico-administrative corespunzătoare judeţelor. Ele se organizează pe măsura înaintării din direcţia nord-vest, începând cu Bihorul, continuând cu Crasna şi Dăbâca, până târziu, în a doua jumătate a sec. al XIII-lea.
Regalitatea maghiară a încercat să înlocuiască voievodatul cu forma de organizare a principatului, voievodul cu un principe. Documentele pomenesc în fruntea Transilvaniei un principe, o demnitate care, în raport cu tradiţia înrădăcinată a voievodatului, nu s-a dovedit viabilă. timp îndelungat, între anii 1113 şi 1176 documentele nu mai pomenesc nici principi, nici voievozi, dovadă a frământărilor care au avut loc în acest răstimp. în 1176 este pomenit Leustachiu voievodul, ceea ce a însemnat că regalitatea maghiară a fost obligată să revină la vechea formă de organizare românească. Vechea instituţie voievodală a fost transformată şi adaptată intereselor puterii regale maghiare. Voievodatul, ca formă de organizare, simbolizează autonomia faţă de regalitae şi perpetuarea unei instituţii politice specific româneşti.În fruntea Transilvanieie era un voievod având putere de suveran. demnitatea voievodală o exercitau adeseori adevărate dinstii, care aveau tendinţa de a se constitui într-o domnie separată de Ungaria. Astfel, voievozii Roland Borş şi Ladislau Kan îşi asumă la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul sec. al XIV-lea largi prerogative. Ultimul şi-a constituit o adecărată curte în cetatea de la Deva; el înccheie înţelegeri cu suveranii străini şi se opune regalităţii maghiare, exercitând atributele unui stat autonom care stăpânea cetăţi, oraşe şi domenii.
Menţinerea formelor autohtone de organizare. Rezistenţa românilor faţă de tendinţa regalităţii de organizare a voievodatului în forme ale feudalităţii apusene s-a manifestat prin menţinerea cnezatelor, voievodatelor şi a ţărilor româneşti în teritoriile mărginaşe. Astfel voievodatul, ca formă de organizare românească, continuă să existe; de exemplu, voievodatul Maramureşului. Acesta ne apare în sec. al XIV-lea puternic individualizat, în luptă cu regalitatea maghiară, care căuta să impună comitatul în locul voievodatului. Organizarea socială românescă se menţine în Ţara Haţegului, în Almaş şi în Ţara Făgăraşului. În sec. al XIII-lea Ţara Haţegului a fost integrată formaţiunii prestatele a lui Litovoi, iar Ţara Făgăraşului era în legătură cu Voievodatul lui Seneslau. Cnezatele, voievodatele şi ţările româneşti, în tot acest timp, îşi păstreayză autonomia lor politică, structura socială şi economică, în general formele specifice de organizare ale românilor. Ele sunt însă stânjenite în dezvoltarea lor de către regalitatea maghiară; când presiunea ajunge la apogeu, cnezii şi voievozii români trec la sud şi la est de Carpaţi, contribuind la formarea statelor medievale Ţara Românească şi Moldova. Treptat, românii nu mai participă la adunările de Stări (grupuri în care era organizată nobilimea), fiind excluşi astfel din viaţa politică.
Pe baza privilegiilor regale, decii şi saşii, aşezaţi alături de populaţia românească, s-au organizat politic, administrativ şi juridic. Aceste teritorii au rămas în afara autorităţii voievodale, constituind unităţi politico- administrative separate. Secui şi saşii manifestă tendinţe de lărgire a popriei autonomii, străduindu-se să obţină dreptul de a-şi alege conducătorii.
Aşadar, formarea voievodatului Transilvaniei a parcurs o evoluţie în timp, de la o primă etapă a voievodatelor româneşti la etapa organizării voievodatului ca instituţie autonomă, subordonată regalităţii. Voievodatul Transilvaniei, aşa cum îl cunoaştem în sec. al XIII-lea şi al XIV-lea, s-a organizat pornind de la civilizaţia autohtonă de la care a moştenit forma de organizare. Acesteia i s-au adăgat noi elemente de organizare politică şi administrativă, impuse de regalitatea maghiară.
Chiar în noile împrejurări, voievodatul Transilvaniei îşi păstrează autonomia politică în cadrul regatului maghiar, orientându-se tot mai insistent spre Ţara Românească şi Moldova. Mai mult chiar, Almaşul şi Ţara Făgăraşului, încă din sec. al XIV-lea, sunt stăpânite de domnii Ţării Româneşti. În secolul următor, Ştefan cel Mare va deţine, în Transilvania, Ciceul, cu 40 de sate şi Cetatea de Baltă, cu 7 sate. În sec. al XV-lea, voievodatul ajunge sub conducerea nobilimiii şi păturilor bogate privilegiate ale saşilor şi secuilor. Deşi românii sunt creatori ai avuţiei voievodatului. În autonomiile româneşti, în Ţara Haţegului, Ţara Făgăraşului sau în Banat şi Maramureş se menţin forme de organizare proprii, instituţii specifice româneşti. Românii continuă însă să se manifeste ca o forţă socială antifeudală în vremea răscoalelor ţărăneşti, iar prin cenzii lor constituie o forţă în lupta antiotomană.
Bibliografie:
· Ovidiu Pecican
– “ Istoria romanilor” pag. 248-251
·http://ro.wikipedia.org/wiki/Formarea_statelor_medievale_rom%C3%A2ne%C8%99ti
Verdesescu
Miruna, cls. A VIII-a A
Leonidas - eroul de laTermopile
Povestea regelui spartan
Leonida si a celor 300 de razboinici care l-au insotit la Termopile a fascinat
generatii intregi de oameni, din toate colturile lumii. E o poveste spusa
neintrerupt de mai bine de 2000 de ani, despre una dintre cele mai tragice
confruntari din istoria omenirii.
Ceea
ce l-a facut legendar pe regele Leonida a fost batalia de la Termopile in care s-a
confruntat cu armata persana formata din aproximativ 5 milioane de
soldati condusi de regale Xerxes .
Avand in vedere numarul mare de persi, Leonida a hotarat
sa-i intampine pe acestia in stramtoarea Termopile intrucat intr-un spatiu
ingust marea armata persana nu se putea desfasura.Asfel regale spartan
Leonida a plecat cu 6000 de soldati din
care 300 erau spartani.
Batalia de la
Termopile a avut loc in luna august sau septembrie a anului
480 i.Hr ,a durat trei zile si a fost ca
un fel de razbunare a persilor care au fost invinsi in prima invazie.
Pentru a-i putea invinge pe persi, regele spartan si-a
asezat cei 300 de soldati din garda lui în
strâmtoarea pe unde urma să treacă întreaga armată duşmană. Cei 300
de ostasi spartani ii blocheaza efectiv pe ostasii persani care vin in stramtoare
in valuri, val dupa val, pâna ce se umple gura stramtorii de sange si de
cadavrele persanilor
Imparatul Xerxes este ingrozit de pierderile mari ale armatei lui la sfarsitul primei zile, isi vede planurile in ruina si isi frange mainile nestiind ce sa mai faca.
Imparatul Xerxes este ingrozit de pierderile mari ale armatei lui la sfarsitul primei zile, isi vede planurile in ruina si isi frange mainile nestiind ce sa mai faca.
Pentru a
putea învinge, Xerxes a încercat să-l cumpere pe Leonida oferindu-i domnia
Greciei, însă acesta a refuzat raspunzându-i că preferă să moară pentru patrie
decât să robească. O altă replică celebră a regelui Leonida a fost aceea în
care Xerxes i-a cerut să depună armele, iar acesta i-a răspuns “Vino să le
iei!”.
Neavând
de ales, perşii au atacat din nou însă au fost respinşi din nou. Când nu mai
aveau nicio speranţă, perşii au primit un ajutor nesperat din partea unui
trădător grec care le-a arătat o potecă pe unde grecii au putut fi atacaţi prin
surprindere.
La aflarea tradarii si a faptului ca persii
vor inconjura tabara elena, majoritatea soldatilor greci au părăsit campul de
lupta. Singurii care au rămas sa tina piept perşilor au fost cei 300 de
spartanii aveau sa fie spartanii.Desi lupta a fost una de scurta durata, avea
sa fie probabil cea mai sangeroasa dintre toate cele de pana atunci. Marcati de
ultimul ordin al regelui spartan, acela de a ucide cat mai multi persi inainte
de a fi ei insisi ucisi, spartanii aveau sa provoace un adevarat macel in care
isi vor pierde viata chiar doi dintre fratii lui Xerxes.
În memoria
acestei lupte, pe locul luptei a fost ridicat un monument pe care se scrie
„Trecătorule, dute şi spune Spartei, că noi am murit aici apărând legile ei”
Mădălina Archiudean, cls. a V-a B
marți, 24 ianuarie 2012
Cuza - domn al Unirii si al Marilor reforme
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova
reprezintă unul din momentele cardinale ale istoriei ţării noastre, actul
politic care stă la baza României moderne. Înfăptuită la 24 Ianuarie 1859,
Unirea este rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric, care a deschis
o nouă epocă în dezvolatrea istorică a poporului român, fiind urmată de o serie
de reforme care au contribuit la progresul tării.
Unirea
Principatelor a avut un puternic ecou în rândul populaţiei din toate
provinciile româneşti, care aştepta cu multă încredere momentul favorabil
pentru a se uni cu ţara. Pretutindeni au avut loc manifestaţii de bucurie, în
entziasmul general se cânta şi se juca HORA UNIRII.
Una din
legile (14 august 1864) pe care a pus-o în aplicarea Alexandru Ioan Cuza a fost
legea
agrară, prin care se proclama desfinţarea clăcii, ţaranii devenind
proprietari liberi pe pamânturi, lege care a avut un mare ecou la sate,
ţărănimea trimiţând scrisori de mulţumire şi recunoştinţă domnitorului şi
guvernului. O altă realizare de seamă a constituit-o organizarea
învăţământului. Prin legea Instrucţiuni publice din 25
noiembrie 1864, care a stat la baza învăţământului românesc timp de peste trei
decenii sau stabilit trei grade de învăţământ : primar, secundar şi superior. Legea proclamă că
“Instrucţiunea primară” este obligatorie şi gratuită. Au mai fost promulgate
legile privind organizarea administraţiei locale., reorganizarea justiţiei şi a
armatei naţionale. După ce
a fost detronat de “coaliţia monstruoasă”
şi înaintea expulzării sale din ţară – Cuza a găsit, în patriotismul
său, puterea de a face următoarea urare: „ Să dea Dumnezeu să-i meargă
ţării mai bine fără mine decât cu mine „ şi a încheiat prin cuvintele:”
Să trăiască România! ”.
A murit departe de ţară
în Germania, dar a fost adus în ţară şi
înmormântat la Ruginoasa. De-a lungul liniei ferate, de la intrarea în ţară , se strânseseră zeci de mii de ţărani, veniţi de la
mari depărtari să mai vadă odată pe cel care le dăduse pâmânt, făcându-i să se
simtă oameni liberi şi cetăteni. Mihail Kogalniceanu în
cuvântul de despărţire a spus că Alexandru Ioan Cuza a simbolizat “ renaşterea
României ” şi „ conşţiinta naţională ”, că „ şi-a ţinut
întotdeauna cuvântul ”, că „ era gata a-şi sacrifica tronul, persoana
sa, numai să-şi apere ţara de orice pericol ”.
Alex Harpa, cls. a VII-a A
Sarbatorirea Unirii Principatelor
Parteneriatul dintre clasa a V-a de la Colegiul National "Unirea"(diriginta prof. Mioara Romonti , dar insotiti si de prof. Simion Pasca , cel care a evocat la inceputul manifestarii principalele aspecte ale Unirii Principatelor) si clasa a V-a B de la Scoala Generala Nr. 2 ( diriginte prof. Ioan Laslo), prilejuit de sarbatorirea "Unirii Mici" a fost, fara discutie, un succes. Dincolo de concursul propriu-zis, care a scos in evidenta felul in care cele doua echipaje si-au insusit cunostiintele referitoare la evenimentul istoric sarbatorit, elevii celor doua clase s-au intalnit, s-au imprietenit si si-au promis sa se revada cu proxima ocazie. Pentru ca "Ce poate fi mai minunat / Decat sa fii inconjurat de prieteni", dupa cum suna si cuvintele imnului celor din a V-a B.
Unirea Principatelor
Unirea
Tarii Romanesti cu Moldova sta la baza formarii natiunii romane. Imprejurarile
istorice nu au permis unirea simultana a tuturor celor trei tari romane. Statul
national roman s-a format treptat incepand cu Unirea de la 1859 si
terminandu-se in 1918. Dupa revolutia de la 1848, unirea a devenit problema
centrala, dominanta, a vietii politice romanesti, punand in miscare cele mai
largi mase ale poporului.
Dupa ce revolutia de la 1848 a fost
infranta Imperiul Otoman si Imperiul Rus aleg la Coventia de la Balta Liman
domnitori in Moldova pe Grigore Al. Ghica si pe Barbu Stirbei in Tara
Romaneasca. Acestia vor domni timp de 7 ani. In acesti ani s-a imbunatatit
administratia Principatelor, armata si invatamantul s-au modernizat, rolul
burgheziei a crescut, cucerind pozitii in viata economica si politica.
Intre anii 1853-1856 se desfasura razboiul Crimeei intre Rusia si
Turcia. Deznodamantul razboiului
Crimeii a dus la un context favorabil
realizarii unirii principatelor. La Congresul de Pace de la Paris marile puteri
abordeaza si problema romaneasca, astfel ca Franta, Sardinia, Prusia si Ruisa
sunt pentru unire, iar Anglia, Austria si Turcia nu sunt de acord cu unirea.
Prin urmare se vor convocaadunari ad-hoc la Bucuresti si Iasi pentru a se consulta punctul de vedere al locuitorilor principatelor. In urma adunarilor ad-hoc
locuitorii Moldovei si cei ai Tarii Romanesti au fost de acord cu unirea. La
conventia de la Paris din 1858 se discuta hotararile adunarilor ad-hoc. Astfel, Marile Puteri accepta unirea, dar ea va fi mai mult formala cu domni diferiti,guverne
diferite, adunari legiuitoare separate, dar si cu cateva institutii comune. La inceputul
anului urmator, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca
domnitor al Moldovei si a Tarii Romanesti. In 1862, cu ajutorul
unionistilor din cele doua tari, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul,
realizand unirea politica si pornind ulterior o vasta opera de reforme.
Dupa inlaturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constitutia adoptata in acel an a denumit noul stat Romania. Era deschis de acum drumul pentru cucerirea independentei.
Dupa inlaturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidata prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constitutia adoptata in acel an a denumit noul stat Romania. Era deschis de acum drumul pentru cucerirea independentei.
Bibliografie:
Valentin Tanase , “Legendele romanilor”, Editura Teora, 2007, p. 68-71
Stingaciu Andrei
Clasa a VII-a A
luni, 23 ianuarie 2012
Bucuria copilariei la cei din IV A
La sanius, la Poienita
Intr-o frumoasa zi de iarna,cand zapada
stralucea ca un cristal,impreuna cu colegii am mers la Poienita, la derdelus.Bucurosi
ne-am imbarcat,bucurosi am plecat,bucurosi am ajuns.Mergand catre derdelus
radeam si ne trageam pe sanii.Coboram de parca eram fulgere si urcam inapoi ca
niste reni care trageau de sanii, de parca il duceam pe mosu’ la plimbare.Vuiet
mare vuiet mic o intamplare a venit cand o sanie de la deal m-a luat in zbor de parca am fi fost o pasare
grandioasa.Eu, impreuna cu cateva colege, am facut trenuletul de sanii.Fiecare
ata era pe o fata si mergeam ca soimii in zbor.Apoi dupa
Copii din clasa I B - harnici nevoie mare
Mamarutele din clasa I B te coplesesc de fiecare data cu buna lor dipozitie. Oricand intri la ei in clasa ii vezi zambind bine-dispusi si gata sa te molipseasca. Au exact ceea ce copilaria are din plin : pofta de viata! Am ales cateva dintre fetele luminoase, mandre de realizarile lor, alaturi de inv. Florentina Muntean, ca sa va convingem:
duminică, 22 ianuarie 2012
Dimineti de duminica
Iubesc diminețile
m-am născut duminica
sfântul Gheorghe
aprilie
tata i-a adus mamei mele
lalele
încă simt parfumul lor roșu
ador culorile dimineților
când feții frumoși pleacă
odată cu umbrele nopții
buzdugane de zmei paralei
bat perdelele în lumină
argintie
sorb diminețile
odată cu aburi de cacao
fierbinte și dulce
nu mai țin minte exact
timpul
prezent sau copilărie
vie?
Ileana Cosânzeana parfumează ziua
încă netrezită
pipăi diminețile prin
m-am născut duminica
sfântul Gheorghe
aprilie
tata i-a adus mamei mele
lalele
încă simt parfumul lor roșu
ador culorile dimineților
când feții frumoși pleacă
odată cu umbrele nopții
buzdugane de zmei paralei
bat perdelele în lumină
argintie
sorb diminețile
odată cu aburi de cacao
fierbinte și dulce
nu mai țin minte exact
timpul
prezent sau copilărie
vie?
Ileana Cosânzeana parfumează ziua
încă netrezită
pipăi diminețile prin
Onorabilii profesori
"Numele celor care au profesat meseria mea suna ca o galerie pentru faima umanitatii ... Buddha, Confucius, Ralph Waldo Emerson, Moise si Isus."(John W. Schaltter)
BACIUT CODRUTA - Romana,directorul scolii
ANTAL LAURA - Franceza
BOARIU DOINA - Muzica
NISTOR ADRIANA - Romana
CRACIUN BIANCA - Chimie
CSUPOR RODICA - Fizica
DIACONU MARIANA-Romana
ENESCU KRISZTINA - Ed. Fizica
FULOP BARNA - Ed. Fizica
IGNAT VIRGIL - Informatica
BELEAN MIHAELA - Religie
NEAG MARIA - Matematica
NEMES MINODORA - Matematica
PITEA DIANA - Engleza
SOCACIU JULIETA - Geografie
SIMO MELINDA - Matematica
BARTOS HONOREIA - Matematica
KADAR ANDREA - Maghiara
BARATH ANDREA - Istorie
MARTON IMRE CSABA - Engleza, director adjunct
MOLNAR ENIKO - Germana
MOLDOVAN EMESE - Muzica
COZMA DAFIN - Desen
PUSKAI SAROLTA - Desen
SIMON IMOLA - Religie
RAICA CRISTINA - Romana
HENN MAGDALENA - Religie
RUSU TAMARA - Ed.Fizica
BULYOVSKI ZSUZSANNA-Engleza
IONESCU IUDIT-Romana
SZILAGYI ANTONIA-Biologie
CRACIUN ANCA-Biologie
ANDRASSY ARPAD-fizica,chimie
Profesori ciclul primar:
Sectia Romana:
Viorica Rusu
Simona Suciu
Eugenia Turdean
Romanti Florina
Zita Rusu
Muntean Florentina
Mirela Moldovan
Inv de sprijin: Caliman Daniela
Sectia maghiara:
Veres Elisabeta Ilona
Marton Izabela
Derzsi Agnes
Szasz Erika
Jakab Noemi
Moldovan Leila Hava
Balas Eva
Inv.de sprijin:Biro Sara
Psiholog scolar:
Gheorghina Stanciu
Bibliotecar:
Victoria Oltean
BACIUT CODRUTA - Romana,directorul scolii
ANTAL LAURA - Franceza
BOARIU DOINA - Muzica
NISTOR ADRIANA - Romana
CRACIUN BIANCA - Chimie
CSUPOR RODICA - Fizica
DIACONU MARIANA-Romana
ENESCU KRISZTINA - Ed. Fizica
FULOP BARNA - Ed. Fizica
IGNAT VIRGIL - Informatica
BELEAN MIHAELA - Religie
NEAG MARIA - Matematica
NEMES MINODORA - Matematica
PITEA DIANA - Engleza
SOCACIU JULIETA - Geografie
SIMO MELINDA - Matematica
BARTOS HONOREIA - Matematica
KADAR ANDREA - Maghiara
BARATH ANDREA - Istorie
MARTON IMRE CSABA - Engleza, director adjunct
MOLNAR ENIKO - Germana
MOLDOVAN EMESE - Muzica
COZMA DAFIN - Desen
PUSKAI SAROLTA - Desen
SIMON IMOLA - Religie
RAICA CRISTINA - Romana
HENN MAGDALENA - Religie
RUSU TAMARA - Ed.Fizica
BULYOVSKI ZSUZSANNA-Engleza
IONESCU IUDIT-Romana
SZILAGYI ANTONIA-Biologie
CRACIUN ANCA-Biologie
ANDRASSY ARPAD-fizica,chimie
Profesori ciclul primar:
Sectia Romana:
Viorica Rusu
Simona Suciu
Eugenia Turdean
Romanti Florina
Zita Rusu
Muntean Florentina
Mirela Moldovan
Inv de sprijin: Caliman Daniela
Sectia maghiara:
Veres Elisabeta Ilona
Marton Izabela
Derzsi Agnes
Szasz Erika
Jakab Noemi
Moldovan Leila Hava
Balas Eva
Inv.de sprijin:Biro Sara
Psiholog scolar:
Gheorghina Stanciu
Bibliotecar:
Victoria Oltean
Seara muzicala
- Sunt aici! se auzise din partea
cealalta a scenei un glas emoționat.
Cei doi incep sa danseze.
- Wow, dragutii de ei, danseaza
minunat! Ce bine se misca pe ritmul incitant de samba! se auzi de undeva, din
juriul format din catelul de plus, girafa Gina si iepurasul Aluntel.
- Multumim, domnule cosas si
doamna gargarita. Urmatoarea pereche e papusa Barbie si partenerul ei, Kevin,
ce vor dansa un vals lent, anunta prezentatorul Tedy, ursuletul.
- Vai, cata eleganta in pasii lui
Barbie, iar tinuta ei e impecabila! exclamau admiratorii. Dansul se termina cu
o pirueta.
- Sa lasam acum juriul sa
delibereze! spuse prezentatorul nostru. Stiu, e o decizie grea. Pana atunci,
toata lumea la dans! Toata lumea se distra, cand dintr-o data:
- Rezultatele! anunta o carte
vorbareata.
In sala se lasa o liniste adanca…
Ilinca
Tarnavean, clasa a V-a B
Abonați-vă la:
Postări (Atom)