O problema mai controversata din
istografia noastra ,,descalecatul” lui Dragos in Moldova. El fiind primul
descalecator maramuresan despre care sunt documente cum ca el ar fii pus numele
de Moldova statului inveciat.
De aceasta este legată una dintre cele mai
frumoase legende ale românilor. Ea vorbind despre vânatoarea pe care a organizat-o
si desfăşurat-o Dragoş prin codrii seculari din nordul Moldovei pentru a răpune
bourul (zimbrul) sălbatic şi fioroşi al acestor ţinuturi. Este insoţit şi de caţeluşa
Molda, agripă, dar care este insângerată şi răpusă de bour. Dragos văzând toate
aceste locuri desfătate, intemeiază statul numit Moldova.
Legenda transpusă in realitatea istorică
ne conduce la interpretarea potrivit căreia acţiunea de întemeiere parcurge
prima etapa (1352-1353) al cărei protagonist este Dragoş-Vodă. Istoriceşte,
legendara vânatoare este strans legată de lupta impotriva tătarilor. Vânătoarea
ar putea fi, de fapt, o expediţie organizată, in cadrul cărei Dragoş s-a
situat in fruntea cetelor de
maramureşeni, iar bourul rapus, sa-ntemeieze triumful asupra tatarilor. Dar in
lupta aceasta era interest si regele Ungariei, Ludovic de Anjou, deoarece şi
Ungaria era amenţată de ţinuturile românilor, Ludovic de Anjou, deoarece şi
Ungaria era ameninţată de tătari. Pe langa politica de expansiune maghiara
inspre tinuturile romanilor, Ludovic vedea in Moldova (in sensul de tinuturile
rasaritene pe care locuiau romanii) o pozitie strategic inaintata impotriva
tatarilor.
Intamplarile s-au putut petrece in felul
urmator: Dragos si cetele sale din Maramures au trecut muntii la est de
Carpati, unde traiau tot frati romani. Acestia s-au alaturat voievodului lui
Dragos si cetelor sale si gonindui impreuna pe tatari, punand bazele unui
statulet in valea raului Moldova. Dragos va accepta suzeranitatea regelui
Ungariei, starea de vasalitate, nu scade insa cu nimic meritul lui Dragos, care
reprezinta elementul de continuitate romaneasca in statuletul intemeiat de el.
Este vorba despre un tinut intis pe un ses larg, cuprinzand numeroase sate de
romani (acele obsti satesti care reprezinta in istoria romanilor factorul de
traditie si continuitate de la antichitate la evul mediu si epoca moderna) si
cateva asezari orasesti in frunte cu Baia, capital acestui statulet romanesc
fundat de Dragos si pe care il numim ,,Moldova Mica”. Termenul sugereaza teritoriul totsi redus al acestui
statulet, in afara caruia ramaneau inca destule teitorii locuite de romani,
care asteptau sa fie unite cu ,,tara”. Aceasta nu inseamna ca Dragos nu s-a
gandit la o actiune posibila care sa duca la sporirea teritoriului de la
Carpati la Nistru. Cat priveste legenda. Ea prezinta diverse variante.
Iata o varianta (a anului 1359-anul in care isi incepe
Grigore Ureche cronica): porneste Dragos Voda de Maramures la vanat. Intalnind
un bour, il goneste cu cainii (deci nu numai catelusa Molda) pana pe malurile
Molovei , unde il ucide sub o rachita.
Apoi sarbatoreste victoria asezandu-se la ospat cu boieri si capitanii sai de
oaste. Deci vanatoarea poate capata si chipul unei expeditii organizate. Dragos
se indargoseste de aceste locuri si intemeiaza un stat. el hotaraste ca
peceterea statului sa fie capul de bour, de aceea locul unde a fost rapusa
fiara se numeste ,,Boureni”. Apa s-a chemat Moldova, de la numele catelusei
Molda, care n-ar fi fost rapusa de bour, ci a pierit din cauza oboselii. Alte
informatii spun ca numele de ,,Moldova” vine de la molid, coniferul ce creste
mai mult prin acele parti. Dar
firul legendelor le raspunde prin logica prof. Constantin C. Giurescu :
,,Aceasta-i legenda! Ea cuprinde totusi si un fond de adevar: venirea lui
Dragos din Maramures. Ca intemeierea s-a faciut in urma unei vanatori, ca
numele Moldovei se trege din acel al legendarei Molda, precum si explicatia
stemei statului, acestea sunt explicate mai tarziu pe baza unor fapte
existente, au deci un character etiologic si unul de certitudine.” In
ambele variante, reiese pe plan istoric ca Dragos a pornit vanatoarea sau
expeditia militara din propria initiative si dupa intemeierea
statului ar fi devenit vasalul regelui Ungariei Din izvoare reiese ca regele Ludovic ar fi organizat mai
multe expeditii impotriva tatarilor. La cea din 1343 sau 1345 participa si
romanii Maramureseni condusi de Dragos. In aprilie 1352, regele porneste o noua
expeditie, in urma careia lua in stapanire tinuturile de la est de munti, cu
vaile Siretului si Prutului si cu afluentii lui, unde a organizat in acel an o
marca (tinut de margine si de aparare al regelui). Cu conducerea marcii a fost insarcinat
voievodul romanilor din Maramures, Dragos-Voda. Din acest elemente reiese pe
plan istoric situatia realitatii istorice, fiindca Moldova era intemeiata, dar
nu pe toata intinderea ei, ci doar pe o parte si acest stat nu era neatarnat,
ci depindea de regele Ungariei in acesta prima faza al lui.
Biblografie:
Petru Demetru Popescu, ..Istoria neamului romanesc - Intemeietorii”,
editura LUCMAN, Bucuresti, 2005,
pag.202-203
Marin Matei Popescu, ,,100 de personalitati din evul mediu
romanesc”. Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1981, pag . 71-72
Beatrice German, cls. a
VIII-a A
