Prima zi din vacanţa de iarna a sosit! Soarele strălucea cu putere trimiţând săgeţi ascuţite pe întreg pământul.Ascutite,dar reflectate de zapada
proaspat cazuta.
Prin cameră nu mai era loc
nici pentr-un pitic. Peste tot haine, papuci, jucării, cărţi,...În două ore
bagajele trebuia să fie pregătite pentru plecarea la bunici. De mult am aşteptat acest moment. Mama a fost impresionantă de felul în care ne-am
mişcat. În sfârşit, cu toate în bagaje, iată-ne la drum.
Numai cântec, zâmbete şi
voioşie! Bunica ne aştepta ca de obicei
cu gogoşi şi ceai cald. Ah! ce miros îmbietor! Dar nici Azor nu s-a lăsat mai
prejos. La picioarele bunicii ne întâmpină dând din coadă!
După zeci de îmbrăţişări,
sărutări şi urări de bun venit, ne aşezăm la umbra nucului. Bunica ne
copleşeşte cu bunătăţi aburinde şi îmbietoare.
Gogoşiile alunecau pe gât una
după alta! Motanul, Norocel a renunţat să-şi mai mute privirea după ele şi s-a
răzbunat răsturnându-mi ceaiul în poală.
- Bun venit în ograda bucuriei
unde petele sunt permise, iar tristeţea este interzisă! spuse bunica veselă şi
toţi am izbucnit într-un râs zgomotos.
Justiniana Hancu,cls. a V-a A