Odata cu iarna venea si Craciunul si de aceea, pe strazi se gasea multe lume fericita. Fulgii de zapada erau purtati de vant prin parul oamenilor,pe crengile copacilor,pe acoperisurile cladirilor dand o magie fiecarei zi de iarna.Soarele iesea rar printre nori cu o lumina parca mai slaba incercand din greu sa topeasca zapada ,dar nu reusea. In jur totul era acoperit de zapada,ca in povesti.La fel era in fiecare zi.In curand,acasa urma sa ii astepte un brad frumos impodobit plin de pachetele sub el.Toata lumea isi petrecea timpul in familie.Tot asa au inceput sa apara pe langa fulgii ce acopereau totul,si luminitele si ornamentele ce impodobeau tot orasul, cladirile ,gardurile,acoperisurile si in special copacii.In mijlocul orasului un brad mare ,impodobit inconjurat de mosuleti ,reni si omuleti de zapada,bineinteles aici nu erau din zapada.O multime nerabdatoare de oameni astepta sa vada braduletul plin de luminite iar noi copii mult mai nerabdatori decat oricine asteptam vacanta.Fiecare dintre noi urma sa isi petreaca vacanta si sarbatorile de iarna cat mai deosebit si placut lasand deoparte rutina zilnica.Ceea ce vedeai zilnic era un peisaj de poveste.
Dar bineinteles totul era un vis.Intr-un final a sunat si ceasul.Era timpul sa merg la scoala.Ma ridic din pat si ma uit pe geam,tot ce vedeam era o multime de oameni nervoasa si grabita la munca ,la scoala si in alte locuri.Stateam si ma gandeam ca acel vis era ca si in vremurile bune pe care multi dintre noi le stim din povestile bunicilor nostrii...
Anca Moldovan, cls. a VIII-a B
