Una din cele mai frumoase povesti de Crăciun este cea a celor Trei Magi de la Răsărit, care au venit să i se închine lui Iisus Hristos, după nasterea sa, în ieslea din Betleem. Cuvântul „magi”, pluralul latinizat al cuvântului grecesc „magos”, este un termen folosit pentru a-i desemna pe preoţii zoroastrieni, care dădeau o importanţă desosebită studierii astrologiei, stiinţă foarte preţuită la acea vreme. Evanghelia după Matei relatează vizita celor trei magi, fără să menţioneze însă numele lor. În scrierile învăţaţilor occidentali, numele acestora apar ca fiind Caspar, Melchior si Balthazar, nume derivate dintr-un manuscris din Alexandria, datat în secolul VI. Textul latin „Collectanea et Flores” din secolul VIII continuă tradiţia celor trei magi si a numelor lor, oferind detalii suplimentare. În Bisericile orientale, magii poartă nume diferite; de exemplu, în Biserica Crestină din Etiopia, ei sunt numiţi Hor, Karsulan si Basaneter, crestinii armeni îi numesc Kagpha, Badadakharida si Badadilma, iar crestinii din Siria îi numesc Larvandad, Gushnasaph si Hormisdas. Cei trei magi au sosit de la Răsărit, urmând Steaua, un fenomen astronomic pe care Sfântul Ioan Gură-de-Aur îl consideră a avea o origine divină, fiind cu totul deosebit de o stea obisnuită. Arta bizantină îi arată pe cei trei magi învesmântaţi în straie orientale, pentru a sublinia originea lor de la răsărit. Evanghelia după Matei, ne spune că, cei trei magi i-au oferit Domnului trei daruri: aur, tămâie si smirnă. Cele trei daruri sunt de asemenea profetice: aurul este un simbol al regalităţii pe pământ, tămâia este un simbol al preoţiei, iar smirna, folosită pentru îmbălsămare, un simbol al morţii. Se consideră că aurul simbolizează virtutea, tămâia rugăciunea, iar smirna - suferinţa. Sfântul Ioan Gură-de-Aur consideră că acestea sunt daruri potrivite a-i fi oferite nu doar unui rege (aurul ca valoare de preţ, tămâia pentru parfumul ei si smirna pentru a fi folosită ca ulei înmiresmat), ci si lui Dumnezeu asadar, cei trei magi au fost primii oameni care l-au considerat pe Iisus ca fiind Dumnezeu. Luând înstiinţare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, cei trei magi s-au întors pe altă cale în ţara lor, spune Evanghelia. Ce s-a întâmplat mai târziu cu cele trei daruri nu este menţionat, însă există numeroase tradiţii în acest sens. Una dintre acestea spune că aurul a fost furat de doi hoţi care au fost apoi răstigniţi alături de Iisus. În Biserica Sf. Paul de pe Muntele Athos există o casetă de aur din Secolul XV despre care se spune că ar conţine darurile Magilor. Ele au fost donate mănăstirii în secolul XV de către Mara Brankovic, fiica regelui Serbiei. Conform tradiţiei, Altarul celor Trei Regi din Domul din Köln conţine osemintele celor trei magi. Ele au fost descoperite de Sfânta Elena, mama Sfântului Împărat Constantin, în timpul pelerinajului său în Ţara Sfântă. Ea a dus osemintele în biserica Sf. Elena din Constantinopol, iar mai târziu acestea au fost mutate la Milano. Ulterior, ele au fost duse la Köln de către Împăratul Frederic I, în anul 1164.
Ioana Sanda ,cls. a VIII.a A
