Cristofor Columb s-a nascut la Genova in 1451, dar a
plecat sa locuiasca cu fratele sau Bartolomeo, cartograf la Lisabona. Acolo
Ambitia navigatorilor era sa ajunga la capatul de sud al Africii, daca
exista asa ceva, si de acolo sa gaseasca un drum catre Indii, cu bogatia lor de
matase si mirodenii, ca sa-i evite pe intermediarii genovezi, venetieni si
arabi. Columb avea un plan mult mai indraznet. Orice om educat stia ca Pamantul
are forma unui glob. Daca era asa, gandea el, ar fi posibil sa ajunga in India,
China si Japonia navigand catre vest peste Atlantic.
A
adresat o petitie regelui portughez Joao II (Ioan), care l-a refuzat.
Dezamagit,se adreseaza regilor catolici ai Spaniei, Ferdinand si Isabella. Si
aici au existat indoieli, in parte pentru ca argumentele lui Columb erau adesea
prea vagi. Dar sprijinitorii sai de la
Curte i-au convins pe rege si pe regina sa fie de acord.
Cand in martie 1493 Columb s-a intors triumfator din ceea ce credea el
ca erau Indiile, Ferdinand si Isabella i-au conferit titlul de ,,Amiral al
Oceanului, vicerege si guvernator al insulelor pe care le-a descoperit in
Indii”. El le-a prezentat mici ornamente din aur ca dovada a bogatiilor
fabuloase ce puteau fi obtinute daca reuseau sa ajunga in China. Columb cauta
sa gaseasca sprijin pentru a doua expeditie.
In mai 1493, Ferdinand si Isabella au obtinut de la papa Alexandru VI
(Borgia) dreptul de proprietate asupra tuturor teritorilor ce se aflau la vest
de linia de nord-sud ce impartea Atlanticul, restul revenind Portugaliei.
Siguri fiind ca puteau emite in mod legitim pretentii asupra tuturor
teritoriilor descoperite de Columb, i-au dat acestuia ceea ce dorea. In
septembrie, Columb a parasit portul Cadiz cu 17 nave si 1.500 de oameni la
bord, intentionand sa colonizeze noi teritorii.
Columb s-a intors cu multe promisiuni, dar cu bogatii putine care sa
justifice expeditia. A reusit sa se angajeze intr-o noua expeditie, cea de-a
treia, in care sa devina colonisti, dar aceasta intreprindere s-a dovedit si
mai lipsita de succes. A trimis trei din navele lui direct in Hispaniola. La
comanda celorlalte trei nave, s-a indreptat in sud-est pentru a ajunge in
Trinidad si la gurile fluviului Orinoco. Descoperind ca aceasta avea afluenti
puternici, s-ar putea sa-si fi dat seama ca se afla pe continent. Cu toate
acestea, i-a venit ideea extravaganta ca apele acelea erau cele patru rauri ale
paradisului.
A fost readus brusc la relitate cand a ajuns pe Hispaniola, unde a fost inabusita o revolutie impotriva lui Bartolomeo
si cativa oameni au fost spanzurati. Cand vestea acestui episod a ajuns in
Spania, regele si regina au trimis un nou guvernator, sa cerceteze faptele si
sa-l inlocuiasca pe Columb. Guvernatorul a sosit in august 1500 cu trupe, arme
si ordine pentru Columb si fratii sai Bartolomeo si Diego: sa predea
prizonierii, proviziile si forturile. Acestia au refuzat, si toti trei au fost
arestati pe loc, pusi in lanturi, readusi in Spania, asteptandu-se sa fie
executati pentru tradare. Dar regele, impresionat de modul in care au fost
tratati, a ordonat eliberarea lor. Columb i-a cazut la picioare si a plans in
semn de recunostinta. Lui Columb i s-a interzis sa se reintoarca pe Hispaniola.
Totusi, din disperare a pornit intr-o noua calatorie, cu patru nave vechi, in
1502. Doua dintre navele sale au fost distruse de o furtuna, iar celelalte au
suferit stricaciuni grave. A fost nevoit sa se adaposteasca intr-un golf mic
din Jamaica, pe care o credea in continuare situata in largul coastelor Chinei.
Aici, sanatatea subrezita, lipsa de provizii si amenintarile cu revolta ale
echipajelor l-au obligat sa ceara ajutor guvernatorului Hispaniolei. Esuat pe o
coasta timp de un an, Columb a fost nevoit sa se reintoarca in Spania la
sfarsitul anului 1504.
Bolnav, frustrat si instabil psihic, a avut o ultima intalnire cu
Ferdinand la Segovia
in 1505, sperand ca regele il va reinstala la guvernarea Indiilor. S-a retras
in cele din urma la
Valladolid , unde a murit, sleit si infrant, in 1506.
Columb a avut in egala masura rolul de explorator si exploatator. A
facut mari descoperiri, dar chiar si pentru normele vremii, modul in care a
tratat populatiile pe care le-a intalnit si proprii oameni a fost nemilos. Calatoriile
sale au deschis Lumii Vechi, Lumea Noua, dar au insemnat si inceputul
distrugerii civilizatiei amerindiene.
***, ,,Enciclopedie Ilustrata de ISTORIA UNIVERSALA”,Editura Reader`s Digest,2006,p.166-167
Paula Cont, cls. a VI-a A
