Neaua cerne mărunt,peste casele toate,
Mulţime de cristale-argintii
Eu stau şi ascult,
Cum vântul bate .
Orbit sunt de sclipirea albă a
iernii,
Obosit sunt de întunericul serii,
Frigul mă arde în palmele goale,
Dar merg înainte prin pădurea cea
rea,
Mă apropii cu paşi mici de casuţa
mea,
Brazii îmi strigă in cor:
“Haide copile, paşeste cu zor!
Căci vine curând noaptea cea lungă,
Şi drumul tău trebuie acasă s-ajungă
Şi toate vor fi cuprinse de nea,
Încă-nainte să ajungi la casuţa
ta”.
Cosmin Iclanzan,cls.a VII-a A
