Frunze aurii

Cad pe rând, pe rând plângând

Frunze ruginii spunând:

- Eu sunt cea mai mare !

De mine va fi mare căutare !

- Tu să taci, că tu eşti mică,

Pe lâng-o frunză-ndrăgită,

Aşa ca mine surioară

O frunză aurie-roşioară.

Toamna v-a îngălbenit

Eu însă n-am veştejit !

Sunt la mare căutare

Deci n-o să mă plâng cu jale !

Serafim Hancu ,cls. a IV-a A